Cum de eram grânarul Europei. Zona de sud a ţării excela prin obţinerea de producţii ridicate la porumb
0Caracterizarea României drept grânar al Europei a avut loc în anul 1938, atunci când s-a produs o criză mondială a grâului, ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile. Ţara noastră a făcut cel mai mare export de grâu din istoria sa de până atunci.
Producţiile agricole în România nu erau cele reale, dar nici cele departe de adevăr. „România din dorinţa de a scăpa de plata datoriilor externe şi a dobânzilor aplicate de ţările occidentale s-a bazat destul de mult pe exporturile de produse agricole şi carne. Acest lucru nu era posibil decât dacă ţara noastră făcea dovada că are suficiente resurse să hrănească populaţia, dar şi să dea la export“, a declarat Constantin Iancu, preşedintele filialei Dolj a Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
Zona de sud a ţării excela prin obţinerea de producţii ridicate în special la porumbul semănat în sistem irigat. Înainte de 1989 se obţineau uşor peste 12.000 kg de boabe la hectar. „Eram grânarul Europei pentru că întreaga suprafaţă agricolă a României era lucrată în sistem centralizat, iar acest lucru permitea o mai bună exploatare a terenurilor agricole. Suprafeţele de teren nu erau fărâmiţate, aşa cum sunt în prezent, iar acest lucru îngăduia realizarea unor producţii în sistemul irigat. Suprafaţa de teren amenajat pentru irigat depăşea 3,5 milioane de hectare“, a mai spus Constantin Iancu, preşedintele filialei Dolj a Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
Planul cincinal era o planficare a culturilor agricole pe termen mediu şi lung, iar în funcţie de necesităţile de hrană pentru oameni cât şi pentru animale erau stabilite producţii mai mari decât cele obţinute, însă diferenţele nu erau foarte mari.