Balurile la palat şi petrecerile private foarte selective, distracţiile veacului trecut. Craiova a avut faima unui oraş boieresc

Divertismentul în prima jumătate a secolului al XIX-lea în Bănie, era mai mult privat decât public, iar balurile şi concertele erau găzduite de casele boiereşti. Craiova a avut în perioada respectivă faima unui oraş boieresc.

Oamenii susţin că balul dădea la vremea respectivă tonul noilor tendinţe. Toată lumea trebuia să ştie mai multe de 20 de tipuri de dansuri ca să nu se facă de râs, iar domnişoarele apăreau tot timpul la un astfel de eveniment cu o ţinută nouă. ''Balurile şi petrecerile erau considerate o adevărată instituţie de socializare şi de etalare a ţinutelor scumpe. Foarte populare în Craiova au fost balurile mascate. Casele boiereşti au fost locul de întâlnire pentru înalta societate.Gazda se pregătea cu o lună înainte scoţând argintăria, tacâmurile de argint, porţelanurile. Erau petreceri unde invitaţi de onoare erau ambasadori sau intelectuali, însă acest gen de distracţii nu aveau loc în spaţiul public. Erau foarte clar circumscrise unui spaţiu în funcţie de statutul social.'',a  spus Toma Rădulescu, istoric.

Ţinutele, dansul şi conversaţia, obligatorii

Societatea boierească din Craiova era o societatea aleasă. Boieri şi cucoane din Bucureşti venau să petreacă în Bănie. Balurile erau însă, de cele mai multe ori, petreceri private foarte selective, iar ţinutele elegante, dansul şi conversaţia erau obligatorii. ''Petrecerile aveau loc în casa Glogoveanu, casele Păianu, Bibescu sau Otetelişenilor. Ştiu că pentru distracţia oamenilor erau aduşi bufoni care avea obligaţia să facă pe toată lumea să se simtă bine. Doamnele şi domnii din înalta societate trebuiau să ştie neapărat dansuri de origine franceză pentru a putea avea o prezenţă onorabilă în societate.'' a spus Elena Cojocaru.

Mâncarea din bucătăria europeană

Gazda evenimentelor ţinea cont tot timpul de ochiul format cu rafinamentele occidentale ale calatorilor straini. ''Aduceau câte ceva din fiecare bucătărie europeană mai importantă, pentru că aveau bucatari maeştri şi cofetari şi patiseri cu şcoala făcută afară'', a mai spus Toma Rădulescu, istoric.