VIDEO Refugiul din Basarabia, imagini cutremurătoare din timpul ocupaţiei

România a celebrat împlinirea a 100 ani de la Unirea cu Basarabia, la 27 Martie 1918. După 22 ani însă de la semnarea Actului Unirii în Sfatul Ţării de la Chişinău, România pierdea Basarabia intrată sub ocupaţie sovietică.

Oficial, după căderea URSS, Basarabia avea să redevină liberă. Denumită Republica Soviectică Socialistă Moldovenească şi-a declarat independenţa ca Republica Moldova, la 27 august 1991. 

Acel moment prielnic, care repeta pasul spre Unirea cu Ţara de la 1918, a fost însă amânat de guvernele României şi Moldovei, aflate încă sub influenţa sovietică. Acum, mişcarea unionistă de ambele maluri ale Prutului trebuie să repare inacţiunea din 1991.

Basarabia şi Bucovina de Nord au intrat în componenţa Uniunii Sovietice în urma Pactului Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939, încheiat între URSS şi Germania. Tratatul de neagresiune dintre cei doi mari rivali a fost semnat la Moscova, sub privirile lui Stalin, de către miniştrii de Externe Viaceslav Molotov, din partea URSS, şi Joachim von Ribbentrop, din partea Germaniei. 

Astfel că, la 28 iunie 1940, cele două provincii româneşti au fost ocupate de armata sovietică determinând un val de refugieri către ţara-mamă. 

În iulie 1940 sunt deportaţi în Siberia primii români din Basarabia, iar peste nici un an, autorităţile sovietice, în faţa iminentei eliberări a Basarabiei de către Armata română care trecea Prutul, au efectuat un nou transport către nordul siberian.

Planul de anihilare a populaţiei „adverse“ începea cu distrugerea elitelor, care erau arestate şi ucise în temniţele comuniste. Urma apoi masa cetăţenilor de rând, care erau scoşi din case, cu tot cu familii, şi trimişi la muncă silnică, în regiuni greu accesibile, unde clima aspră îi secera. Cei mai tineri erau trimişi pe front, în prima linie, drept carne de tun pentru trupele inamice. Oamenii erau condamnaţi fără drept de apel exproprierii şi deportării, fără să fie găsiţi vinovaţi de ceva anume. Pur şi simplu, doar dacă făceai parte dintr-un grup etnic despre care liderii comunişti socoteau că putea fi ostil regimului, primeai ştampila de „indezirabil“ şi aveai soarta pecetluită. 

Supravieţuitorii deportărilor au relatat brutalitatea cu care s-au făcut descinderile trupelor sovietice: oamenii erau ridicaţi din case în miez de noapte, închişi în lagăre, executaţi sau trimişi în surghiun cu tot cu familii. Deportările funcţionau după reţeta holocaustului nazist, părinţii fiind despărţiţi de copii, soţii - unul de celălalt, fiind trimişi în direcţii diferite, astfel încât să li se piardă urma. Românii erau încărcaţi în vagoane de marfă pe care scria „Emigranţi de bunăvoie“, cu direcţia Siberia.

Un film-documentar arată imagini cutremurătoare din timpul anului 1940, când românii din Basarabia au plecat în surghiun. Cei mai norocoşi s-au refugiat în Ţara-mamă, dincolo de gardul de sârmă ghimpată care se ridica. Oamenii şi-au luat ce au putut cu ei lăsând agoniseala de-o viaţă pradă jafului şi distrugerii sub bocancii sovietici. Refugiaţii au sosit unii dintre ei în trenuri de marfă, încărcate cu bagajele lor – de la cufere şi valize, la plăpumi şi saltele.

Impresionant este, însă, mesajul scris cu cretă pe unul dintre vagoane: „Basarabia a fost şi va fi a României“. 

Pe aceeaşi temă: 

REPORTAJ O zi în capitala Moldovei, ostilitate şi unionism fierbinte: de la „Ne panimaiu“ la „Ajutaţi-ne, fără România nu avem nicio şansă“

Tinerii Basarabiei au unit pământul lor natal de România