VIDEO IPS Teodosie, prima apariţie la o transmisiune a Arhiepiscopiei Tomisului. Ierarhul va putea fi urmărit în direct
0ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a apărut în public după scandalul iscat marţi, când un tulcean i-a reproşat că a depăşit o coloană de maşini şi a chemat utilajul de deszăpezire special pentru a-i croi lui drum prin Bărăgan spre Constanţa.
Ierarhul Tomisului a fost filmat în direct, în timp ce efectua Sfânta Liturghie a Darurilor mai Înainte Sfinţite la biserica „Sfântul Cuvios Gherman” din Constanţa (zona Poarta 6).
Biserica Ortodoxă Română îi cinsteşte miercuri, 28 februarie, pe Sfinţii Cuvioşi Ioan Casian şi Gherman din Dobrogea.
Arhiepiscopia Tomisului a început să transmită live slujbe oficiate de IPS Teodosie de la începutul Postului Mare, când a difuzat pe Facebook primele 4 denii.
Credincioşii pot urmări astfel, de la calculator sau pe telefon, slujbele religioase festive din Arhiepiscopia Tomisului.
Enoriaşii l-au înconjurat pe ierarh arătându-i respect şi ascultare în timpul slujbei oficiate.
IPS Teodosie s-a rugat de iertarea păcatelor pentru toţi credincioşii.
Biserica Ortodoxă Română îi cinsteşte miercuri, 28 februarie, pe Sfinţii Cuvioşi Ioan Casian şi Gherman din Dobrogea. Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va avea următorul program:
- miercuri, 28 februarie, începând cu ora 8.30, va oficia Sfânta Liturghie a Darurilor mai Înainte Sfinţite la biserica „Sf. Cuv. Gherman” din Constanţa (zona Poarta 6);
- sâmbătă, 3 martie, începând cu ora 8.30, va oficia Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur la mănăstirea „Sf. Ioan Casian” din judeţul Constanţa, de lângă localitatea Târguşor.
„Sfinţi dobrogeni de talie internaţională”, cum îi numesc teologii
Sfântul Cuvios Ioan Casian s-a născut în preajma anului 360, iar Sfântul Cuvios Gherman în jurul anului 368. Cel mai vechi biograf al Sf. Ioan Casian, Ghenadie de Marsilia, afirmă că sfântul era de „neam scit”.
La începutul secolului trecut, arheologul Vasile Pârvan a efectuat campanii de săpături în Dobrogea, descoperind (în anul 1912), în pădurea Şeremet (azi Ioan Casian), două inscripţii în care se aminteşte de ţinutul Casienilor: „Hotarele peşterilor Casienilor” şi „Hotarele Casienilor şi peşterile”. Locul respectiv este considerat de istorici drept „patria lui Ioan Casian”. Astăzi, nu departe de acel loc, este o vatră monahală: mănăstirea „Sfântul Ioan Casian”.
Încă din tinereţe Sfinţii Ioan Casian şi Gherman s-au dedicat vieţii monahale.
În preajma anului 380, cei doi, împreună cu sora Sfântului Ioan Casian, au mers în Palestina, unde au rămas aproximativ cinci ani la o mănăstire din apropierea Betleemului, apoi au trecut în Egipt, pentru a cunoaşte vieţuirea părinţilor din pustiu.
În preajma anului 400 au pornit spre Constantinopol, unde era patriarh Sfântul Ioan Gură de Aur, care l-a hirotonit pe Sfântul Ioan Casian diacon, iar pe Sfântul Gherman, preot.
În jurul anului 405 cei doi prieteni au mers la Roma, încercând să-şi apere mentorul, pe Sfântul Ioan Gură de Aur, în conflictul pe care îl avea cu împărăteasa Eudoxia.
Ei au fost solii clerului şi credincioşilor din Constantinopol, rugându-l pe Papa Inocenţiu I să vină în ajutorul Sf. Ioan Gură de Aur, care fusese exilat pentru a doua oară. Aici, Sf. Ioan Casian a fost hirotonit preot, iar Sfântul Gherman a trecut la cele veşnice.
În preajma anul 415, Sfântul Ioan Casian s-a stabilit la Marsilia şi a întemeiat două mănăstiri: una de călugări, cu hramul „Sfântul Victor”, iar cealaltă de călugăriţe. Acestora le-a dat primele reguli monahale, inspirate din tradiţia mânăstirilor răsăritene.
De aceea, el este considerat întemeietorul monahismului în Apus.
A redactat trei scrieri importante: „Despre aşezămintele mănăstireşti de obşte (chinoviale) şi despre remedii contra celor opt păcate capitale”, „Convorbiri cu părinţii” şi „Despre întruparea Domnului”. Totodată, a introdus „Patericul” (convorbiri cu părinţii pustiei) în literatura teologică apuseană.
Sfântul Ioan Casian a murit la Marsilia, în anul 435. Ambii sfinţi au fost canonizaţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992.
Pe aceeaşi temă: