Povestea harapilor dobrogeni. Originari din Siria, erau vestiţi pentru practicarea agriculturii în condiţii de secetă

Pe lângă turci, tătari, germani, lipoveni, în Dobrogea a existat, în anii 1860, şi o populaţie de arabi aduşi pe aceste meleaguri de un paşă.

Din scrierile căpitanului M.D. Ionescu aflăm că în Dobrogea, prin anii 1834, cu două decenii înaintea războiului din Crimeea, paşa Hasan „aduse în Dobrogia 145 familii de arabi, popor ale cărui aptitudini agricole sunt recunoscute; aceste familii fură aşezate la Docuz-agaci (Nouă arbori) şi în cinci alte sate din prejur. Prin 1860, această colonie era încă în Dobrogia şi prospera prin agricultură“, scrie M.D. Ionescu. La vremea aceea, Dobrogea era sub stăpânirea Imperiului Otoman. 

Arabii care au coloniat satul „Nouă copaci“, astăzi Măgura, proveneau din Siria. Ei erau apreciaţi pentru practicarea agriculturii în condiţii de secetă. 

Recensământul otoman din 1850 raporta 145 de arabi, însă numărul lor a crescut simţitor după această dată. În 1861, geograful francez Guillaume Lejean menţiona faptul că în timpul călătoriei sale prin Peninsula Balcanică efectuată în anul 1854, una din aceste aşezări, Arab-Köi, era deja abandonată, restul aşezărilor bucurându-se însă de o oarecare prosperitate.

În 1878 Dobrogea este divizată între România şi Bulgaria, iar noua frontieră străbătea spaţiul locuit de arabi. După această dată, aşezările arabe încep să decadă, iar o parte din populaţie emigrează către Imperiul Otoman.

Câteva decenii mai târziu, în 1913, un antropolog elveţian, Eugène Pittard, menţionează că aceste colonii s-au dizolvat şi reuşeşte să mai găsească în zonă doar 14 arabi, toţi bărbaţi. 

În urma analizelor antropologice, Pittard a concluzionat că o parte a acestora aveau influenţe rasiale negroide şi pune această situaţie în legătură cu faptul că populaţia arabă din jurul Mării Roşii prezintă deseori influenţe rasiale negroide, ca o consecinţă a comerţului cu sclavi africani practicat aici în trecut şi a asimilării acestora de către populaţia arabă majoritară. 

Pittard concluzionează că este foarte posibil ca o parte a arabilor dobrogeni să aibă strămoşi orginari din această zonă. Ulterior, ultimii arabi dobrogeni au fost asimilaţi de populaţia musulmană conlocuitoare, aflăm de pe wikipedia.

Vă mai recomandăm:

Sacalin, peninsula care se roteşte. Misterele limbii de pământ care s-a născut din Marea Neagră şi a apărut în urmă cu un secol şi jumătate

Incursiune pe Insula K din Marea Neagră. Cel mai nou pământ al României

FOTO „Triunghiul Bermudelor“ din Marea Neagră. Cum explică specialiştii misterele din zona Şabla şi Insula Şerpilor

Jurnal de vacanţă. Gura Portiţei, paradisul dintre mare şi Deltă. Plaja de pe care poţi aduna scoici cu lopata

Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei

Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea