„Otrava“ din supermarket. Care sunt uleiurile şi margarinele care ne fac rău şi cum putem să evităm problemele de sănătate
0Intri în Supermarket, iei de pe raft o sticlă de ulei aflată la reducere şi apoi pui acea substanţă în aproape toate felurile de mâncare pe care le consumi zi de zi. Sunt puţini consumatori care se gândesc la efectele dăunătoare pe care le poate avea uleiul sau margarina şi cu atât mai puţini cei care înţeleg diferenţele dintre anumite tipuri de ulei.
Pentru a afla lucrurile de bază pe care orice consumator trebuie să le ştie am discutat cu doctorul Monica Grasa, medic specialist în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice la Spitalul Clinic Ovidius din Constanţa.
"Când vorbim despre o grăsime «bună» ne referim la o grăsime care trebuie să conţină acizi graşi esenţiali, o cantitate redusă de acizi graşi saturaţi şi să nu conţină colesterol", este de părere medicul constănţean. "Acizii graşi «buni» sunt cei mononesaturaţi care provin din uleiul de măsline sau de susan şi cei polinesaturaţi, pe care îi găsim în uleiul de floarea soarelui, in sau cânepă".
Cel mai important lucru de ştiut este că uleiurile sunt bune atâta timp cât rămân crude, în salate, de exemplu. Dacă le punem la prăjit se transformă în uleiuri rele pentru că substanţele hrănitoare din ele dispar şi apar alţi produşi cu potenţial nociv.
Doctor Monica Grasa, Medic specialist boli de nutriţie şi boli metabolice. FOTO OCH Constanţa
Pentru a evita acest lucru trebuie să fim atenţi la temperatura la care uleiurile se degradează, acel "punct de fumegare" care trebuie să fie mai mare de 190 grade Celsius. "Prăjirea este un procedeu nesănătos şi trebuie evitat sau folosit cât mai rar", susţine dr. Monica Grasa. "Pentru prăjire alegem uleiurile şi grăsimile saturate pentru că ele sunt cele mai rezistente la preparare termică. Uleiul de palmier, untura sau seul sunt recomandate în acest sens".
Margarina intră şi ea în categoria produselor pe care un medic nu le recomandă. Doctorul Monica Grasa spune că hidrogenarea parţială a uleiurilor vegetale urmată de emulsionare cu apă duce la formarea acizilor trans care sunt nocivi pentru organism. Din păcate asfel de margarine se folosesc în aproape orice produs de patiserie. Există şi margarine de generaţie nouă care sunt obţinute prin metode care nu implică hidrogenarea şi acestea sunt considerate ceva mai prietenoase.
Cum alegem şi folosim un ulei sănătos
Doctorul constănţean spune că "atunci când alegem un ulei sau o margarină sănătoasă trebuie să ţinem cont de metoda de procesare (la rece sau rafinare cu solvenţi), înlocuirea parţială sau totală a uleiurilor şi grăsimilor superioare cu grăsimi ieftine, adaosuri de E-uri neautorizaţi în cantităţi mai mari decât cele admise, prezenţa coloranţilor sau cea a antioxidanţilor."
Cea mai bună recomandare este să alegem uleiuri cât mai nerafinate, provenite din plante cu sursa cunoscută. Sursa este precizată pe etichetă .Totodată trebuie să ţinem cont de condiţiile în care sunt comercializate produsele: temperatură, luminozitate.
"Folosite corect şi în cantităţile recomandate, din surse cât mai sigure, atât uleiurile scumpe cât şi cele mai ieftine sunt «prietenoase». Nu de fiecare dată un cost ridicat presupune o calitate superioară", crede doctor Monica Grasa.
Când vine vorba de folosirea uleiurilor, medicul constănţean este convins că uleiul de cocos nu este foarte bun, iar cel recomandat este uleiul de arahide. Important este ca timpul de expunere să fie cât mai mic, vasele în care se face prăjirea să nu conţină cupru şi să
inem cont de faptul că amestecurile de lipide şi glucide preparate termic la temperaturi foarte înalte produc compuşi toxici şi cancerigeni (acrialmidele).
Zahărul, grăsimile şi alimentaţia copiilor
În urmă cu 40 ani nutriţioniştii americani spuneau că untul şi grăsimea sunt cele mai rele pentru corpul uman. Astăzi, specialiştii cred că zahărul este inamicul public numărul 1.
Medicul de la Ovidius Clinical Hospital Constanţa spune că "zahărul conţine doar calorii goale şi nu are valoare nutritivă. Nu este un produs nociv dacă este consumat în cantităţi foarte mici, mai ales că la nivel central produce o stare de bine şi de relaxare. Cea mai periculoasă combinaţie este cea formată din zahăr şi grăsimi. Important este ca alimentele să fie cât mai puţin procesate, fie că e vorba de zahăr sau grăsimi".
Copiii trebuie să aibă în dietă şi grăsimi mono şi polisaturate. Uleiurile vegetale, peşte gras sau fructe oleaginoase sunt bune. Pe de altă parte grăsimile saturate, de origine animală, nu sunt recomandate de către nutriţionişti. În cazul celor mici, este esenţial modul de preparare al uleiurilor.
"Gustul bun, obţinut prin prăjire, este o capcană periculoasă. Obiceiurile sănătoase se învaţă din copilărie şi cel mai bun exemplu este modelul părinţilor. Margarina nu face parte din recomandările mele pentru meniul copiilor", spune dr. Monica Grasa.
Vă mai recomandăm:
Cât de sănătoasă este margarina?