Lacul Techirghiol, arie protejată, va avea un plan de management după 10 ani. Primarul: „Statul ar trebui să ne ajute“
0După mai bine de 10 ani de la declararea lor ca arii de protecţie specială avifaunistică, Stepa Saraiu Horia şi Lacul Techirghiol vor avea un plan de management elaborat de Societatea Ornitologică Română (SOR). Timp de 3 ani, specialiştii în diferite domenii vor lucra la elaborarea acestui document.
În anul 2007, prin două hotărâri ale Guvernului României, se stabilea ca două zone din judeţul Constanţa să fie declarate arii de protecţie specială avifaunistică. Este vorba despre Stepa Saraiu Horia (4.127 hectare) şi Lacul Techirghiol (2.950 de hectare), incluse în reţeaua de arii protejate de interes comunitar, Sit Natura 2000.
Ambele zone sunt cunoscute în rândul ornitologilor ca fiind locuri unde se pot întâlni păsări rare, fie că sunt în tranzit , fie că aici cuibăresc.
Stepa Saraiu Horia cuprinde specii caracteristice habitatelor deschise şi pajiştilor, specii de răpitoare în migraţie (Aquila pomarina, Pernis apivorus, Milvus migrans) sau cuibăritoare, în timp ce Lacul Techirghiol este plasat pe ruta de migraţie Via Pontica, aici regăsindu-se 262 de specii de păsări observate (apr 65% din avifauna României). Dintre cele mai rare păsări care se opresc temporar în zona lacului sunt pelicanul creţ, gâsca cu gât roşu, gârliţa mica, şoimul dunărean, raţa cu cap alb şi eretele alb.
Prezent la evenimentul lansării planului de management, primarul oraşului Techirghiol, Iulian Soceanu, a reamintit de discuţia creată în jurul ideii de exploatare a nămolului sapropelic din lac susţinând că a cerut Agenţiei pentru Resurse Minerale ca administraţia locală să deţină controlul asupra acestor resurse. În caz contrar, în opinia edilului, turismul balnear de la Techirghiol ar putea să dispară, ajungând pe mâna unor investitori privaţi.
Referitor la aria de protecţie avifaunistică Lacul Techirghiol, Iulian Soceanu a declarat că ”trebuie să avem grijă şi de dezvoltarea comunităţii. Ariile ne restricţionează mult . În cazul acestor localităţi statul ar trebui să le vină în ajutor cu anumite subvenţii deoarece, de exemplu, Techirghiol va avea de suferit din punct de vedere al dezvoltării imobiliare în zona de Sud”. Tot el a amintit că administraţia locală nu are beneficii directe la bugetul local de pe urma lacului. Primăria primeşte bani doar indirect, prin taxe şi impozite plătite de agenţii economici din zonă. ”Resursa minerală aparţine statului, prin Agenţia de Resurse Minerale, luciul de apă aparţine tot statului, prin Apelor Române, noi fiind doar custode”, a subliniat primarul.
Reprezentantul Societăţii Ornitologice a declarat că un plan de management al acestor zone este precum o ”constituţie” care se elaborează în timp după multe studii, cercetări şi monitorizări a păsărilor din zonă şi habitatului acestora, dar şi după consultări cu toţi factorii decizionali din zonă. În aceste zone activităţile umane de gospodărire a resurselor naturale pot continua, într-o manieră durabilă dar fără să aibă un impact semnificativ asupra ariei.
Ovidiu Bufnilă, responsabilul de comunicare al SOR, a spus că ”la definirea acestor situri nu s-a plecat de la ideea unei protecţii stricte, care să interzică activitatea umană. Dimpotrivă, se consideră că în foarte multe situaţii activităţile umane de gospodărire a resurselor naturale pot continua, într-o manieră durabilă. În multe cazuri prezenţa habitatelor şi a speciilor din siturile Natura 2000 se datorează în special modului în care de sute de ani sunt gospodărite durabil pădurile, păşunile sau fâneţele.”
După mai bine de 10 ani, Societatea Ornitologică Română a reuşit atragerea de fonduri europene pentru alcătuirea unui plan de management pentru aceste două arii de protecţie din judeţul Constanţa. În total, 6 arii cu regim special, din 5 judeţe, vor beneficia de un proiect de management în cadrul acestei finanţări. Alături de Stepa Saraiu Horia şi Lacul Techirghiol, mai sunt vizate şi Lacurile Fălticeni, Sărăturile de la Gura Ialomiţei - Mihai Bravu, Iezerul Călăraşi şi Berteştii de Sus- Gura Ialomiţei. Valoarea proiectului este de peste 15 milioane de lei şi realizarea lui va dura 3 ani, timp în care custodele, SOR, va colabora cu instituţii ale statului, proprietarii de terenuri din zona ariilor de protecţie, primăriile pe raza cărora sunt acele terenuri şi alţi factori de interes. După elaborarea planului, acesta va primi caracter oficial printr-o Hotărâre de Guvern.
Pe aceeaşi temă: