Documentul istoric pus de Regele Carol I la temelia Portului Constanţa, în 1896: „Izvor de bogăţie pentru întreaga ţară“
0Istoricii situează locul de depunere a documentului, mărturie peste veacuri, la rădăcina digului de larg, în zona Vraja Mării.
La 16 octombrie 1896, toată floarea cea vestită a României se afla la Constanţa, unde avea loc un moment istoric. Adunarea era ţinută pe malul Mării Negre, aproape de Cazino, lângă actuala intrare principală în Portul Constanţa. Familia regală a României urmăreşte citirea documentului oficial prin care Regele Carol I consfinţea naşterea unuia dintre cele mai mari obiective strategice ale României pentru următoarele sute de ani: „Întemeierea unui port la ţărmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai îndepărtate, comerţul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominaţie a strămoşilor noştri romani şi unde s-a sfârşit poetul Ovidiu“.
Actul fundamental a fost pus la piatra de temelie a viitorului Port Constanţa. Istoricii situează locul de depunere a documentului, mărturie peste veacuri, la rădăcina digului de larg, în zona Vraja Mării. Pergamentul a fost introdus într-un tub de sticlă, apoi în blocul de beton de 40 tone, pe care o macara uriaşă denumită Titan l-a montat în structura digului. Aşa au fost inaugurate lucrările de construcţie a Portului Constanţa, care avea să devină poarta maritimă a României şi cel mai important port de la Marea Neagră.
Micul port al Constanţei se întindea până atunci pe 4 hectare, avea un singur cheu din lemn şi piatră, iar acvatoriul avea o adâncime de 5,25 metri. Fusese construit de compania engleză Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd, care realizase la comanda Imperiului Otoman, la mijlocul anilor 1800, calea ferată a Dobrogei, de la Cernavodă la Constanţa.
Dobrogea revine României după Războiul de Independenţă, în anul 1878, iar monarhia României îşi fixează ca obiectiv construirea unui port modern, care să devină „un izvor de bogăţie pentru ţara întreagă“. Statul român răscumpără instalaţiile portuare de la compania engleză, care concesionase terenul şi facilităţile pe termen de 99 ani. Începea era de avânt a Dobrogei.
Schiţat de specialişti străini, Portul Constanţa a fost realizat după un proiect definitivat de inginerul I.B. Cantacuzino, la care au adăugat îmbunătăţiri inginerii Gheorghe Duca şi Anghel Saligny. Acesta din urmă a preluat conducerea şantierului în anul 1899. Avea deja la activ realizarea Podului feroviar de la Cernavodă, de peste 4 kilometri, care era la acea vreme cel mai lung pod din România şi al doilea ca lungime din Europa.
Saligny a coordonat lucrările de dragaj, ridicarea digurilor (de larg, de intrare, de sud) şi a cheurilor, construirea celor 6 bazine, a rezervoarelor de petrol şi a celebrelor silozuri. Inaugurarea avea loc la 27 septembrie 1909, iar în 1911, Portul Constanţa opera deja peste 1,4 milioane tone mărfuri. Într-un act comemorativ din anul 1909, mai-marii ţării îşi exprimau nădejdea că „Dumnezeu va hărăzi României linişte şi îmbelşugare, ca să putem isprăvi cât mai curând portul întreg, menit să slujească la propăşirea economică a scumpei noastre patrii“.
În zona Portului Constanţa, mai multe mărturii arată recunoştinţa neamului pentru ziditorii cetăţii şi ai ţării. Statuia inginerului Anghel Saligny priveşte Portul Constanţa de pe înălţimea falezei de la Vraja Mării, iar bulevardul care face legătura Portului Constanţa cu Portul Tomis poartă numele Regina Elisabeta. În incinta Portului Constanţa, Farul Carol I este montat într-un turn de piatră ce are o înălţime de 21,75 metri deasupra nivelului mării. Pe faţada sa stă basorelieful Regelui Carol I şi o placă de bronz cu inscripţia „Portul Constanţa“.
Vă mai recomandăm:
FOTO Serenadele marinarilor pentru Carmen Sylva, regina care şi-a făcut Cuib la mare