Cum fentează părinţii regulile şi aglomerează şcolile. Învăţător: „Am avut şi 43 de elevi într-o clasă“

Deşi Legea Învăţământului prevede ca în ciclul primar clasele să aibă maximum 25 de elevi, în realitate numeroase şcoli au clase care depăşesc cu mult această limită, din cauza părinţilor care „vânează“ un anumit învăţător sau o anumită şcoală. Astfel, elevii au de suferit.

Conform regulamentelor, numărul de 25 de elevi într-o clasă poate fi depăşit în situaţia în care sunt solicitări din partea unor părinţi care au domiciliul în raza şcolii respective sau dacă elevul pentru care se solicită înscrierea are deja un frate la acea şcoală. Pentru a îndeplini una dintre condiţii, părinţii îşi fac vize de flotant în zonele şcolilor dorite. Totuşi, din cauza aglomerării claselor, nu toţi elevii primesc atenţia cuvenită.

„Am făcut adrese către Ministerul de Interne să vedem cum rezolvăm cu acele vize de flotant. Asta este, de fapt, şmecheria părinţilor, împotriva căreia nici noi, ca asociaţie, nici Ministerul Educaţiei nu poate face ceva“, spune Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor.

Conform acestuia, şcoala trebuie să trimită către inspectorat spre avizare aceste cifre, dar unii directori nu trimit situaţia pe clase, ci fac o medie pe toate clasele de acelaşi nivel. „Astfel, de multe ori ajunge la o medie acceptabilă de 25-27 de elevi, deşi sunt clase cu pile, unde sunt 35, şi sunt clase, de obicei C sau D, care au 20 de elevi, pentru că nimeni nu merge acolo“, adaugă Cristache.

Presiuni după presiuni

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Marian Banu, şi capitala se confruntă cu o astfel de problemă. Aproape 30% dintre şcoli au clase cu un număr de elevi mai mare decât cel prevăzut în Legea Învăţământului. Cele mai multe sunt situate în zonele centrale, fiind şcoli cu renume.  Printre cauzele acestei supra aglomerări sunt lipsa spaţiilor, înfiinţarea clasei pregătitoare care a dus la creşterea numărului de şcolari şi dezvoltarea de noi cartiere în jurul oraşului.

„În jurul Bucureştiului s-au construit cartiere foarte multe, dar nu s-au construit şcoli. Aproape 10%  din populaţia şcolară a capitalei vine din afara oraşului. Nu vreau să vă spun ce presiuni sau ce mutaţii se fac din partea părinţilor. Introducerea clasei pregătitoare s-a făcut pe spaţiile existente. Lucrurile acestea au dat peste cap sistemul educaţional. În Bucureşti am reuşit să optimizăm situaţia: cancelaria a devenit clasă, laboratorul a devenit clasă“, explică Banu.

Marian Banu mai spune că soluţia găsită de ISMB este extinderea spaţiilor şcolare sau construirea de noi şcoli. Ambele soluţii ţin de primăriile de sector sau de Primăria Capitalei: „Problemele de spaţiu sunt mari, mai ales în centru. Vom extinde spaţiile în curţile şcolilor existente. Bucureştiul este singurul oraş în care nu a scăzut ca populaţia şcolară.“

Conform metodologiei, o şcoală nu poate refuza un copil care aparţine circumscripţiei respective. Însă, multe şcoli nu au suficiente spaţii pentru a înfiinţa noi clase şi singura soluţie rămâne suplimentarea numărului de locuri existente. „Sunt multe solicitări perfect legale: fie cu reşedinţa, fie cu domiciliul în circumscripţia şcolii. Aşa ajungem în etapa când se încheie perioada de înscriere, când constatăm că numărul de copii înscrişi este mult mai mare decât numărul de locuri. La momentul acesta suntem într-un blocaj. Atâta timp cât părintele are dreptul să ceară un loc, ce putem noi face?“, declară şi Gabriela Bucovală, inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Constanţa.

„Am avut şi 43 de elevi în clasă“

Ecaterina Rupesac, învăţătoare în Constanţa, spune că un dascăl poate preda la astfel de clase numeroase, dar nu-i poate urmări pe toţi elevii la munca independentă sau la diverse alte activităţi. „Este prima serie în care numărul este de 24, în rest am avut peste 30, o dată am avut 43. Era foarte greu să-i urmăreşti pe toţi, era un volum foarte mare de muncă după ore, pentru că trebuiau luate caietele, corectate, văzut ce a greşit fiecare pentru ca în ziua următoare să se poată corecta greşelile individuale. Se lucra diferenţiat şi munca era destul de dificilă. Cred că între 20 şi 25 de elevi ar fi un număr pentru o activitate eficientă“, arată învăţătoarea.

Cristian este elev la Şcoala 39 din Constanţa, iar în clasa lui sunt 36 de copii. Băiatul povesteşte că doamna învăţătoare îi mută din bănci cam la două săptămâni. Cei din spate vin în faţă şi invers, astfel ca toţi să poată interacţiona cu ea. Când sunt ascultaţi, doar jumătate apucă să răspundă într-o oră.

Mariana, mama lui Cristian, spune că a ales Şcoala 39 din Constanţa pentru renumele ei, dar şi pentru faptul că avea un after school în apropiere. Ea recunoaşte că nu îndeplinea niciuna dintre condiţiile legale, dar că, după mai multe insistenţe, directoarea ar fi fost de acord cu înscrierea copilului. „Doamna învăţătoare nu are nicio vină. Se chinuie, săraca, cu ei. Aş putea spune că reuşeşte să facă minuni, ţinând cont câţi sunt în clasă. Acum mă gândesc serios să-l mut la o altă şcoală, unde să poată primi atenţie mai multă din partea învăţătoarei“, mai spune Mariana.

Jurnaliştii „Adevărul“ au solicitat şi Ministerului Educaţiei un punct de vedere, dar până în prezent acesta nu a fost transmis.

Director: „Există aprobare de la inspectorat“

Nicoleta Bercaru, directoarea Şcolii 39 din Constanţa, asigură că toţi elevii din ciclul primar sunt înscrişi conform regulamentelor şcolare. „Având cereri care se încadrau în litera legii, părinţii au mers la ISJ şi pentru tot ceea ce a trecut de 25 de elevi există aprobare de la ISJ să fie mai mulţi. Noi avem foarte multe solicitări de înscrieri în clasa pregătitoare. Sunt trei etape: prima sunt copiii care aparţin de şcoală, a doua - cei care au fraţi, iar în a treia sunt ceilalţi. La noi nu se ajunge la a treia etapă, pentru că se acoperă locurile“, spune directoarea. Tot ea recunoaşte că la clasele de a doua, cifra elevilor este depăşită deoarece Inspectoratul Şcolar nu a aprobat suplimentarea numărului de clase.

Pe aceeaşi temă:

Învăţământul românesc, axat pe nevoile profesorilor, nu ale elevilor. „E mai important ca profesorul să aibă o normă decât ca elevul să-şi dezvolte calităţile“

Elevii cer Consiliului Local şi Primăriei Constanţa bani pentru paza şcolilor şi majorarea burselor