Cum ajung oamenii obişnuiţi călugări. Cele trei condiţii esenţiale pentru a fi acceptaţi în lumea monahală

Biserica Ortodoxă are reguli stricte pentru cei care vor să devină călugări. Pe lângă reguli de conduită, credinţă, ascultare, novicele trebuie să îndeplinească şi câteva condiţii legale. Apoi, urmează slujba prin care este tuns în monahism.

Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mânăstirilor are reguli clare cu privire la primirea în mănăstire, schit sau metoc a celor care doresc să intre în monahism. Totul se poate face doar cu aprobarea episcopului din acea regiune.

Cel care doreşte să intre în viaţa monahală trebuie să facă o cerere scrisă către episcop şi să depună şi alte acte:
a) certificatul de naştere;
b) certificatul de botez;
c) actul de studii (solicitantul, dacă este minor, să fie absolvent al şcolii generale, cel puţin şi să aibă acordul părintelui sau tutorelui;
d) cazier judiciar;
e) certificat de stare civilă, din care să se constate că nu are nici una din obligaţiile familiale prevăzute de Codul familiei;
f) recomandarea preotului paroh;
g) act privind stagiul militar şi declaraţia că renunţă la averea sa donând-o rudelor sau mânăstirii;
h) fişa medicală privind starea sănătăţii fizice şi psihice.

Vârsta minimă pentru primirea în mănăstire, ca novice, este de 16 ani (cu acordul scris al părinţilor sau tutorilor). Minorii vor depune şi consimţământul scris al ambilor părinţi sau al tutorilor.

Conform regulamentului, stareţul mănăstirii are obligaţia de a cerceta scopul venirii (vocaţie, decepţie, interese personale), starea fizică şi psihică, caracterul, temperamentul, aptitudinile, cunoştinţele religioase, formarea spirituală, hotărârea sau impedimentele celui care solicită intrarea în mănăstire.

După această etapă, stareţul îl încredinţează pe noul venit unui călugăr şi îi dă primele ascultări. După această etapă urmează intrarea în rândul fraţilor de mănăstire care se face la solicitarea stareţului, cu acordul episcopului.

Toată perioada de la intrarea în mănăstire şi până la tunderea în monahism (călugărirea) se numeşte „ispitirea canonică” sau noviciat ce cuprinde 3 stadii:
-    De la primirea în mănăstire la admiterea noului venit în rândul fraţilor
-    De la admiterea ca frate de mănăstire la îmbrăcarea în haină monahală (dulama)
-    De la purtarea dulamei la tunderea în monahism (slujba de călugărire)

Dacă cel care doreşte să devină călugăr trece de toate cele trei etape, dând dovadă de dorinţă şi vocaţie pentru aşa ceva, cu acordul episcopului urmează momentul oficial al tunderii în monahism care se face doar în mănăstire de către episcop.

Este momentul în care cel care va deveni călugăr depune cele trei voturi monahale: sărăcia, fecioria şi ascultarea, care se constituie în jurăminte ce se fac în faţa altarului. Candidatul, este întins la pământ în semnul crucii şi îmbrăcat doar cu o haină albă  care reprezintă cămaşa bucuriei lui. Tunderea în monahism se face în prezenţa unui naş, tot călugăr, care-l poartă pe viitorul monah sub mantia lui, fiindu-i îndrumător tot restul vieţii, la fel ca şi naşul de la botez.

Slujba cuprinde câteva întrebări puse de episcop sau ieromonahul care oficiază slujba şi răspunsuri din partea celui care se călugăreşte:

-    De ce ai venit, soră (sau frate) căzând la Sfântul Altar şi la această sfântă însoţire?
-    Dorind viaţa pustnicească, cinstite părinte.
-    Doreşti să te învredniceşti de îngerescul chip şi să fii rânduit în ceata monahilor?
-    Aşa, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite părinte.
-    Cu adevărat bun şi fericit lucru ai ales, numai de îl vei şi îndeplini. Pentru că lucrurile cele bune cu osteneală se câştigă şi cu durere se împlinesc. De bunăvoie şi din cugetul tău te apropii către Domnul?
-    Aşa, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite părinte.
-    Nu de vreo nevoie, ori silă?
-    Nu, cinstite părinte.
-    Vei petrece în mănăstire şi în pustnicie până la cea din urmă a ta suflare?
-    Aşa, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite părinte.
-    Te vei păzi pe tine însuţi în feciorie, în întreaga înţelepciune şi în cucernicie?
-    Aşa, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite părinte.
-    Vei păzi până la moarte ascultarea către mai marele tău şi către fraţii cei întru Hristos?
-    Aşa, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite părinte.
-    Vei răbda toate supărările şi strâmtorările vieţii celei monahiceşti, pentru Împărăţia Cerurilor?
-    Aşa, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite părinte.

Pe aceeaşi temă:

De ce nu se fac nunţi în post. Ce spune Biserica despre căsătoriile făcute în luna mai

Lista celor 9 lucruri obligatorii de care e nevoie pentru un Botez. Rolul lumânărilor