Cum a ajuns propaganda rusă să sondeze tot mai adânc teritoriul Dobrogei. „Avem suficientă suferinţă provocată de ruşi aici care să creeze animozităţi“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Valeri Kuzmin (centru), ambasadorul Rusiei, la conferinţa de la Universitatea ”Andrei Şaguna” Constanţa. În stânga imaginii - Aurel Papari, preşedintele universităţii. În dreapta - Cristian Papari, rectorul FOTO Facebook/ Ambasada Rusiei în România

Dobrogea a fost aleasă de Federaţia Rusă (în ultimele două săptămâni) ca loc de desfăşurare a două evenimente, teoretic, cu caracter istoric.

Este vorba despre conferinţa susţinută în data de 28 februarie de către ambasadorul rus Valeri Kuzmin pe tema „Relaţiile dintre UE, România şi Rusia: istorie şi perspective” şi despre prelegerea lui A.I. Umnov-Denisov, „Triburile dacilor: cine sunt şi de unde provin", prelegere ce nu a mai avut loc deoarece Umnov a fost oprit de către autorităţile române pe Aeroportul Otopeni.

Conferinţa susţinută de ambasador la Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa nu a fost lipsită de incidente. Câţiva reprezentanţi ai Uniunii Minorităţilor Turco-Tătare Musulmane din România (UMTTM) au protestat atât în sală, cât şi în faţa universităţii, chiar în timp ce ambasadorul îşi ţinea discursul. Un tătar chiar i-a strigat diplomatului: „Ucigaşilor, plecaţi din Crimeea”.


Bogdan Papacostea, realizatorul unei emisiuni de cultură, a fost prezent la conferinţa susţinută de Valeri Kuzmin. „Aş spune că încearcă marea cu degetul, nu neapărat că este o propagandă. Au vrut să vadă care este atmosfera din Dobrogea. Discursul ambasadorului a fost unul provocator la adresa comunităţii româneşti. A fost un discurs foarte bine calibrat pe o agresivitate subtilă. Din titlu a fost o provocare. El a venit să vorbească despre relaţia dintre UE, România şi Federaţia Rusă, de parcă România nu ar fi o parte din UE. Această conferinţă nu a avut un rol pacifist, diplomat”, spune Bogdan Papacostea.

De ce au ales ruşii Dobrogea ca loc de desfăşurare a unor astfel de evenimente? „Ruşii au încercat relaţii diplomatice permanent în Constanţa. Un fost post de televiziune local difuza filme ruseşti primite gratuit de la Consulatul Rus. Cred că zona Mării Negre este foarte importantă pentru Federaţia Rusă. Din păcate, însă, prea multă suferinţă provocată de ruşi în Dobrogea generează ostilitate şi animozităţi din partea autohtonilor”, arată Bogdan Papacostea (foto stânga).

Dorin Popescu a fost diplomat român în Federaţia Rusă şi Ucraina, iar acum este preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre”. Din perspectiva sa, Dobrogea, prin profilul geopolitic pe care îl are în ecuaţia de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre, prin existenţa istorică a unei puternice comunităţi turco-tătare, precum şi prin angajamentele de securitate din ce în ce mai ferme pe care le au şi le exprimă în Dobrogea partenerii strategici ai României şi aliaţii ei din NATO, reprezintă un „teren perfect pentru mesaje propagandistice, acţiuni politico-diplomatice şi intervenţii hibride care pot decredibiliza sau descompune, aici, principiile “de aur” care guvernează politica externă a României pe dimensiunea ei securitară”.

„Cercetătorul” rus, oprit la graniţă

Ambasada Federaţiei Ruse îl prezintă pe Alexei Ivanovici Umnov-Denisov ca fiind scriitor, istoric, cercetător şi traducător de manuscrise antice şi materiale etnografice. Acesta trebuia să susţină, la începutul lunii martie, conferinţa „Triburile dacilor: cine sunt şi de unde provin", la Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură, Institutului de arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti şi la aceeaşi Universitate „Andrei Şaguna” din Constanţa.

„Spre regretul profund al reprezentanţilor societăţii ştiinţifice şi universitare din România şi Bulgaria adunaţi în sala Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură, lectorul însuşi nu a putut participa la eveniment fiindcă, în ciuda primirii la termen a vizei de intrare la Consulatul General al României la Sankt Petersburg, acesta a fost reţinut de către autorităţile de frontieră la aeroportul „Henri Coandă” din Bucureşti. Cercetătorului rus i s-a anunţat despre interdicţia de a intra pe teritoriul României şi ca urmare acesta a fost nevoit să plece în patria cu zborul următor la 3 martie”, anunţa Ambasada Rusiei.

Bogdan Papacostea spune că A.I. Umnov-Denisov „este mai puţin istoric şi cercetător şi mai mult scriitor-poet. Este, în realitate, un instrument util pentru Rusia. Denisovanii sunt o specie de oameni descoperită în Siberia, despre care se crede că sunt strămoşii întregii umanităţi. Denisov este un manifest, nu un nume, care spune tot despre ideile sale referitoare la originea etnică a umanităţii”.

Maşina de propagandă a Rusiei

Fostul diplomat Dorin Popescu (foto) atrage atenţia că este prematur şi hazardat să vorbim despre Dobrogea ca ţintă propagandistică. El arată că astfel de evenimente organizate de ruşi vin pe fondul izolării lor internaţionale din ultimii 6 ani. „A devenit un imperativ pentru Moscova consolidarea aparatului propagandistic în ţările în care există componente ale <<lumii ruseşti>>, precum şi în ţări în care există fie premise interne fie interese directe ale Moscovei. România se înscrie astfel într-o geografie mai largă a interesului propagandistic al Moscovei, manifestat şi instrumentalizat în mod insistent, mai ales în ultimii ani.”

În termeni strict diplomatici, Federaţia Rusă are întregul drept de a se folosi de prerogativele sale pentru propagarea propriei ideologii, explică Dorin Popescu. „Pe de altă parte, în mediile analitice europene, se evidenţiază că mijloacele propagandistice ruseşti depăşesc în mod sistemic cadrul unanim acceptat la nivel internaţional, prin combinări ezoterice ale propagandei cu dimensiuni hibride gen fake news, dezinformare, manipulare, elemente de război informaţional etc”, adaugă fostul diplomat.

Moscova pregăteşte în luna mai şi celebrarea a 75 de ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar conducerea Rusiei are în vedere „exploatarea cu pompă a acestui <<jubileu>> pentru a exprima, deopotrivă în plan intern şi extern, forţa modelului <<democraţiei iliberale>>”, spune Dorin Popescu.

Conceptul de democraţie iliberală are în centrul său conservarea şi promovarea prioritară a ideologiei naţionale în detrimentul unor coeziuni, asocieri sau integrări externe mai largi, în care naţionalismul iliberal vede mereu competitori perverşi sau riscuri ontologice.

Pe aceeaşi temă:

VIDEO Ambasadorul Rusiei, Valeri Kuzmin, întâmpinat cu proteste la Constanţa. „Plecaţi din Crimeea“

Bătălia deschisă Turcia-Rusia pentru Siria: Erdogan a lansat atacurile împotriva regimului Al Assad în Idlib

Mai multe pentru tine:
Ce spune cu adevărat ziua ta de naștere despre tine, potrivit științei
Horoscop septembrie 2025. Fecioarele au noroc pe toate planurile, iar Vărsătorii schimbă locul de muncă și încep o nouă relație de dragoste
Fenomenul jineteras: Sexul în Cuba lui Fidel Castro
Ispita Cristina Scarlevschi de la Insula Iubirii, lângă Nicușor Dan și Maia Sandu la Chișinău. Fotografia a stârnit un val de reacții: „Am primit unele comentarii pline de hate”
Homosexualitatea și desfrâul din Biserica Română. Schimb de mesaje halucinant între un preot protosinghel și un tânăr + filmări în care bea vodcă și dansează pe manele. Dans din buric și în lăcașul sfânt: „Așa, iubirea mea” VIDEO
Ce filme merită vizionate în adolescență? 7 povești cinematografice de văzut la final de vacanță
Prințese înglodate în datorii. Cum au risipit aceste figuri regale banii Palatului, iar unele au ajuns la sapă de lemn
Rețeta sănătoasă, care te ajută să slăbești fără să renunți la gust, recomandată de un antrenor de fitness: „Am pierdut 7 kilograme”
Cum a ajuns România țara oamenilor care mor de tineri. Ce sfaturi ne dau medicii pentru a preveni bolile care ne omoară cu zile
Regina care stăpânea arta seducției și atrăgea bărbații ca un magnet. Povestea fascinantă a femeii care a rescris istoria lumii
O româncă superbă a făcut furori pe covorul roșu de la Veneția. Cine este Loredana Salanță, femeia care a stat la câțiva metri de George Clooney