Constanţa: Biserici-unicat din cretă ascunse pe malul mării

Complexul religios din localitatea constănţeană Murfatlar, întemeiat în urmă cu peste 1.000 de ani, este unic în România. Lăsate în paragină zeci de ani, bisericile amenajate în nişte grote în munţi de cretă sunt la un pas de prăbuşire.

Turiştii care vor să schimbe atmosfera incendiară de pe litoral se pot relaxa cu o vizită la bisericile de cretă de la marginea mării. Puţin cunoscute publicului, sau chiar localnicilor, lăcaşurile de cult sunt construite într-un deal de cretă din apropierea comunei Murfatlar.

Localitatea se la o distanţă de 15 kilometri de litoralul Mării Negre, pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră. Drumul dinspre Constanţa spre complexul format din camere şi galerii de cretă este destul de greu de găsit, pe şosea fiind un singur indicator către bisericile unicat în ţară. Odată ajuns la bisericile intrate în patrimoniul naţional, acestea te impresioneză prin simplitate şi măiestria cu care a fost conturat fiecare colţ al al construcţiilor.

Se crede că ansamblul de la Murfatlar, întemeiat în anul 992, adăposteşte prima biserică şi primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul ţării noastre. Descoperirea primei încăperi a complexului a fost făcută în anul 1957.

Bisericile, lăsate în paragină

Neîngrijite corespunzător şi chiar abandonate ani la rând, bisericile-monument au ajuns într-un stadiu agravat de degradare. Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu din Constanţa susţin că lipsa specialiştilor români în menţinerea şi reabilitarea unor monumente de acest gen a dus la degradarea bisericilor de la Murfatlar. Pentru a evita totuşi prăbuşirea încăperilor din cretă au fost improvizate câteva ferestre, care permit ventilarea aerului în interior. Chiar şi aşa, spun specialiştii, există pericolul ca toate camerele să se usuce prea mult şi să se deterioreze.

Bisericile, pierdute în anonimat

Complexul este format din şapte grote care aparţin Muzeului Naţional de Istorie din România. Reprezentanţii instituţiei susţin că nu au suficiente fonduri pentru întreţinerea şi reabilitarea bisericilor-monument de la Murfatlar. Puţinii turişti care ajung aici trebuie să se mulţumească doar să admire peisajul, deoarece nu există niciun ghid care să le ofere amănunte despre istoria bisericilor din cretă. Singurele urme ale civilizaţiei urbane pe care le găseşti în zonă sunt inscripţiile lăsate de unii îndrăgostiţi pe pereţii bisericilor.

Complexul este în şantier

La aproape 20 de ani de la descoperirea complexului, prin anii ’70, s-au observat şi primele urme de degradare ale monumentului. Din lipsă de fonduri, autorităţile au amânat în fiecare an reabilitarea grotelor din cretă. Una dintre primele soluţii ieftine pentru protejarea camerelor a fost acoperirea grotelor cu stuf. Ideea s-a dovedit utilă pentru o perioadă scurtă de timp, până când vegetaţia a început să sufoce pereţii din cretă, grăbind degradarea acestora.

O altă propunere pentru reînvierea complexului a fost închiderea grotelor şi construirea unor replici ale acestora în apropierea lor. De câţiva ani, bisericile au intrat în reparaţii, iar autorităţile speră ca primele lucrări de consolidare să fie gata la 1 septembrie.

Zeci de milioane de euro costă reabilitarea

Acesta este însă doar primul pas spre reabilitarea grotelor din cretă, deoarece pentru finalizare, proiectul trebuie să mai treacă prin alte trei faze de reparaţii. Din păcate, administratorii complexului susţin că pentru celelalte etape nu mai există fonduri.

„Lucrările de reparaţii şi de consolidare a monumentelor de aici sunt foarte scumpe. Am solicitat părerea unor specialişti în domeniu care ne-au spus că partea de arhitectură costă 21 de milioane de euro. Practic, această sumă cuprinde şi consolidarea muntelui de cretă şi a pilonilor de rezistenţă şi execuţia cupolelor de protecţie a grotelor.

Tot în această sumă mai este inclusă şi refacerea căilor de acces în biserici, adică a platformelor şi a scărilor“, explică Daniela Turcanu Caruţiu, şefa Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu din Constanţa. O altă fază a proiectului presupune o serie de teste ale terenului, care costă 10.000 de euro.

Pentru ultima fază a proiectului de reabilitare, cea a restaurării propriu-zise a bisericilor este nevoie de minimum 10 milioane de euro. „Fondurile de la stat pentru restaurarea monumentelor de acest gen se duc în special construcţiile de Patrimoniu din nordul Moldovei, a Clujului sau cele din preajma oraşului Alba Iulia“, mai spune Daniela Caruţiu.