VIDEO Cercetător: Cum pot face faţă oamenii secolului al XXI-lea solicitărilor cognitive uriaşe de la serviciu
0Filosoful şi cercetătorul James Flynn consideră că factorii de mediu joacă un rol mai important în dezvoltarea inteligenţei decât moştenirea genetică. Ultimele sale descoperiri au fost prezentate în cartea „Devenim mai deştepţi“, publicată în 2012.
În prelegerea susţinută în martie 2013 la TEDx, cercetătorul şi filosoful James Flynn vorbea despre efectul ce-i poartă numele - „Efectul Flynn” - şi se întreba dacă cu fiecare generaţie devenim mai deştepţi sau doar gândim diferit în funcţie de diverşi factori de mediu, care sunt în permanentă schimbare.
Prelegerea sa începe cu o scurtă călătorie în istoria cognitivă/cunoaşterii a secolului XX. „După cum ştiţi cu toţii, maşinile pe care oamenii le conduceau în 1900 s-au schimbat pentru că şoselele sunt mai bune şi datorită tehnologiei. Şi minţile noastre s-au schimbat. Am trecut de la oameni care s-au confruntat cu o lume concretă şi au analizat acea lume în primul rând în funcţie de cât de multe foloase le-ar aduce oamenilor ce se confruntă cu o lume complexă o lume în care a trebuit să dezvoltăm noi obiceiuri mentale, noi practici ale minţii“, a explicat acesta.
Filosoful subliniază rolul a trei funcţii cognitive - clasificarea, folosirea logicii pentru abstractizări şi luarea în serios a ipoteticului. Flynn exemplifică prin faptul că în zilele noastre, în SUA, s-a trecut de la 4 şi 8 ani de educaţie la 12 ani de şcoală, iar 52% dintre americani au absolvit o facultate. Un alt exemplu dat de filosof este legat de modul în care se derulau examenele în 1910 în statul Ohio – când elevii erau întrebaţi care sunt capitalele statelor americane – şi cum se derulează acum când şcolarilor li se pun întrebări precum „de ce cel mai mare oraş al unui stat e rareori capitala acestuia“.
„Nu numai că avem mult mai multă educaţie, mare parte din acea educaţie e ştiinţifică, şi nu poţi face ştiinţă fără a clasifica lumea. Nu poţi face ştiinţă fără să propui ipoteze. Nu poţi face ştiinţă fără s-o faci coerentă din punct de vedere logic. (...) Cursul educaţiei s-a schimbat, prin urmare. Învăţăm oamenii să ia ipoteticul în serios, să folosească abstractizări, să facă legături logice între acestea“, le-a spus cercetătorul curioşilor veniţi să-l asculte.
Flynn susţine că şi profesiile s-au schimbat - sunt mult mai solicitante cognitiv decât erau deceniile trecute - în ziua de azi oamenii pot face faţă termenilor angajării în serviciu în lumea modernă numai dacă sunt flexibili din punct de vedere cognitiv.
Însă, progresul nu s-a făcut pe toate fronturile, subliniază cercetătorul: „Unul dintre modurile în care ne-ar plăcea să abordăm sofisticarea lumii moderne e prin politică, şi din păcate putem avea principii morale bune, putem face clasificări, putem folosi logica pentru abstractizări, şi dacă suntem ignoranţi în ce priveşte istoria şi alte ţări, nu putem face politică. Am observat o tendinţă a tinerilor americani de a citi mai puţină istorie şi literatură şi mai puţin material despre ţări străine, fiind lipsiţi de interes vis-a-vis de istorie. (...) Trăiesc în prezent, nu fac diferenţa dintre Războiul din Coreea şi cel din Vietnam. Nu ştiu care au fost aliaţii Americii în Al Doilea Război Mondial...“.
Mai puteţi citi: