Topul oraşelor din Ardeal ai căror locuitori au ales incinerarea în ultimii 20 de ani. Ce spun cifrele

Braşovul, Sibiul şi Clujul sunt oraşele din Transilvania ai căror locuitori au optat să fie incineraţi din 1994 încoace, în cei 20 de ani de când există crematoriul Vitan Bârzeşti din Bucureşti.

„Cluj-Napoca se situează pe locul al treilea privind numărul de incinerări la Vitan, după Braşov şi Sibiu, în cei 20 de ani de funcţionare a crematoriului bucureştean. Aici au fost incineraţi în jur de 140 de locuitori ai urbei de pe Someş, conform registrelor de la Vitan Bârzeşti“, spune Marius Rotar, preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste „Amurg“ din România, cercetător la Universitatea „1 Decembrie“ din Alba Iulia.

Potrivit acestuia, prima persoana din Cluj care a ales să fie incinerată la Bucureşti, la nici două săptămâni de la deschiderea crematoriului, a fost o femeie. În primul an de funcţionare al crematoriului, 4 clujeni au fost incineraţi. 

„Prima personalitate publică, legată “embrionar” de Cluj şi incinerată la Vitan, a fost Tiberiu Bogdan (1919-1996), psiholog şi profesor universitar. Născut în Cluj, Tiberiu Bogdan a fost elev al liceului Gheorghe Bariţiu din Cluj, iar în 1942 devenea doctor în filosofie şi psihologie la Universitatea din Cluj. Mai târziu avea să urce toate treptele carierei universitate ajungând profesor la Bucureşti. Domeniul său prioritar de cercetare a fost cel a psihologiei judiciare, publicând şase lucrări de referinţă în domeniu între 1957 şi 1988“, explică Rotar (foto dreapta).

Universitarul mai spune că incinerarea a fost considerată o opţiune nu doar de locuitori ai Clujului, ci şi de oameni din Dej, Turda, Câmpia Turzii, dar şi din comune precum Cojocna, Mărgău sau Bonţida.
La Vitan au fost incineraţi 12 clujeni în 2010, 7 în 2011 şi 6 în 2012, respectiv niciunul în 2013. Personalităţi mai cunoscute din Cluj care au ales cremaţiunea pentru ultimul drum sunt: Ioan Aurel Popa, profesor la Facultatea de Filologie a UBB (2010), Adriana Jebeleanu, pictoriţă (2011) şi Dana Simu (2012), un cunoscut medic din Cluj, specializat în boli metabolice şi diabet (2012).

„În condiţiile în care costul total al unei incinerări la Vitan îl depăşeşte pe cel al unei înhumări, în cazul oraşelor din Transilvania sau Moldova - datorită, în majoritate, costurilor transportului funerar şi nu al serviciului propriu-zis de incinerare) se pune întrebarea: de ce persoane din Cluj au ales acestă practică? Probabil, din motive ce ţineau de libertatea de alegere ar explica opţiunea lor. În schimb, scăderea treptată a numărului incinerărilor clujenilor la Vitan se explică prin deschiderea incineratorului la Oradea sau prin posibilitatea efectuării mai ieftine în Ungaria“, susţine Marius Rotar.

Crematoriul Vitan Bârzeşti din Bucureşti a împlinit 20 de ani duminică, 13 iulie. Acesta este al doilea edificiu de acest gen din ţară, primul fiind crematoriul Cenuşa, inaugurat în 1928. În cei 20 de ani de activitate aproape 17.000 de incinerări au avut loc la Vitan.

Mai puteţi citi:

Arhitecţi, constructori de biserici, adepţi ai incinerării. „Mă întreb dacă preoţii care slujesc în bisericile proiectate de Traianescu nu simt uneori gustul cenuşii“

A crescut numărul incinerărilor după cazul Nicolaescu? „Opinia publică n-a simpatizat cu cauza cremaţiunii“

România anului 1900, model pentru cremaţioniştii sârbi. Acum, în secolul al XXI-lea, e invers

Autorul primei cărţi despre incinerare din România: „Nicio personalitate incinerată nu şi-a pierdut din respectul neamului românesc!“

Autorul primei cărţi despre incinerare cere public ca Biserica Ortodoxă să respecte dorinţa lui Sergiu Nicolaescu de a fi incinerat

S-a deschis prima casă funerară de incinerare din România. Oferă un produs nou: contractul funerar din timpul vieţii, plătibil în rate, cu consiliere pentru familie