Ştiinţă ca pe Discovery Channel, la Cluj-Napoca

O echipă de antropologi din SUA şi Canada studiază 350 de schelete  vechi de 3.000 de ani. Mai mulţi studenţi americani şi canadieni, echipaţi cu cea mai modernă tehnică de cercetare, fac studii antropologice pe aproximativ 350 de schelete care datează din Epoca Bronzului şi au fost găsite la Cluj.

Opt studenţi din SUA, dar şi Canada, înghesuiţi într-o sală micuţă din incinta Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), lucrează deja de aproximativ o lună, pentru români. Tinerii, care au ajuns la Cluj pe baza unui protocol de colaborare dintre muzeu şi Archae-Tech SUA - Canada, studiază cu minuţiozitate fiecare os descoperit de arheologii clujeni în zona unde acum se află complexul comercial Polus Center.

Cercetările urmează să se încheie peste şase ani, dată la care va fi lansat un studiu complex privind Epoca Bronzului în Transilvania. Tinerii cercetători sunt studenţi la facultăţile de antropologie din ţările de origine, lucrează zilnic timp de opt ore şi îşi suportă toate cheltuielile din propriul buzunar.

Tehnică de ultimă generaţie

Arheologul Mihai Wittenberger, unul dintre coordonatorii tinerilor antropologi, spune că cei opt fac parte dintr-un grup de 24 care urmează să ajungă în capitala Ardealului. „Au rezultate formidabile.

Scheletele sunt valorificate la potenţialul lor maxim chiar dacă sunt vechi de 3.500 de ani.  Pe baza acestor schelete, de fapt, odată ce va fi finalizat studiul, va fi creată cea mai mare bază de date privind Epoca de Bronz din Europa Centrală şi de Răsărit. Dispun de tehnica modernă pe care noi nu o avem“, a precizat istoricul.

Analize amănunţite

Coordonatorul studenţilor a mai arătat că testele efectuate de aceştia pot scoate la iveală dacă există vreun grad de rudenie dintre oamenii care locuiau în acea  perioadă, fapt dovedit pe baza prelevărilor de ADN, analize izotopice, analize cu radiocarbon, descoperirea de eventuale elemente patologice şi chiar o reconstrucţie facială.

„Noi, tehnologic nu avem cum să facem aceste cercetări, în timp ce ei dispun de aparate pe care doar pe Discovery le-am văzut. Trebuie reparat acest «gol» istoric pe harta Europei, care priveşte Epoca Bronzului din România“, a subliniat Mihai Wittenberger. Istoricul a mai precizat că la proiect puteau participa şi studenţi români, însă aceştia nu s-au arătat interesaţi.

Salvate de la gunoi

Sabrina Gloux, liderul antropologilor a explicat pentru „Adevărul“, modul de lucru al echipei. „Lucrăm în două departamente. Imediat după deschiderea cutiei cu oasele aparţinând unui indivind din acea perioadă, o echipă trece la curăţarea acestora şi, respectiv, reconstrucţia scheletului. Ulterior, cealaltă echipă trece la inventarierea oaselor şi descoperirea diferitor caracteristici. Tot aici, se fac studii la microscop şi se găsesc elemente care ar putea demonstra că individul a suferit de vreo anumită boală“, a menţionat tânăra.

În anul 2007, după ce au fost ridicate de pe şantierul de la Polus, din cauza lipsei tehnicii pentru a le studia, din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului s-a dispus ca sutele de schelete descoperite să fie aruncate la gunoi. Istoricii clujeni le-au păstrat însă depozitate în cutii.

Aveau dureri groaznice de măsele

După o lună de cercetări, antropologii specializaţi şi în criminalistică au ajuns la concluzia că majoritatea celor care au trăit în Epoca Bronzului în zona Polus Center sufereau de grave probleme stomatologice, motiv pentru care trăiau foarte puţin.

„Avem un caz în care unui individ îi lipsesc mai mulţi dinţi, care cu siguranţă au fost scoşi din cauza faptului că erau bolnavi. Ulterior, din cauza infecţiilor acesta a ajuns să aibă sinuzită. Metoda de tratare folosită atunci era de spargere a craniului pentru a scoate infecţia. Individul nu a supravieţuit însă“, a spus canadianca Sabrina Gloux, liderul echipei de antropologie.

Pe baza probelor ADN, Sabrina Gloux spune că în Canada se vor face cercetări pentru a identifica şi originea care care în Epoca Bronzului au trăit pe locul actualului Polus Center.

„Noi, tehnologic nu avem cum să facem aceste cercetări, în timp ce ei dispun de aparate pe care doar pe Discovery le-am văzut”

Mihai Wittenberger, Arheolog MNIT

3.500 de ani au scheletele, care au aparţinut unei populaţii purtătoare a culturii Noua