Prima bancă de alimente din Ardeal. „Risipa nu e un mit şi nici un moft al vesticilor“
0Clujul are, de la sfârşitul lui octombrie o bancă de alimente. Iniţiativa aparţine echipei Food Waste Combat, un proiect al JCI Cluj, şi a fost oficializată după câteva luni de pilotare.
„De ce ne trebuie o astfel de bancă? Surplusul de alimente există în fiecare zi - minim 420 tone de mâncare doar în retail zilnic – şi, în prezent, acea cantitate ajunge la gunoi, în vreme ce 5 milioane de români trăiesc în pragul sărăciei. Noi ne propunem să recuperăm produsele excedentare de la agenţi economici pentru a le distribui gratuit persoanelor în nevoie. Dar nu vrem să legitimăm surplusul prin asta, doar să-l ţinem sub control şi să contribuim la reducerea lui în timp. Am testat acest proces vreme de 7 luni. Risipa nu e un mit şi nici un moft al vesticilor. E o realitate românească, cruntă şi absurdă, ce se petrece la doi paşi de noi, în fiecare zi“, îşi argumentează demersul membrii echipei Food Waste Combat.
Managerul de proiect şi managerul băncii, Camelia Gui, a declarat, pentru „Adevărul“, că ideea a prins contur după mai multe acţiuni. „În alte ţări, băncile de alimente funcţionează foarte bine. În Franţa şi Italia. În Italia, acestea au un istoric foarte lung, iar spiritul comunitar şi respectul faţă de mâncare e total diferit acolo“, spune Camelia Gui.
Au aflat că la Bucureşti există o astfel de structură cum îşi doreau să pună pe picioare. Ideea o aveau, dar nu ştiam cum să o pună în aplicare. Cei de la banca de alimente din Bucureşti i-au ajutat, iar din februarie, de când au început programul la Cluj, şi până în vară au avut timp să testeze modelul şi să vadă cum merge.
„Este a doua bancă de alimente din România şi a fost creată după desfăşurarea unui program pilot, timp în care au fost salvate de la aruncare aproximativ 7 tone de alimente”, precizează echipa Food Waste Combat (foto mai jos; credit foto: Food Waste Combat/Camelia Gui).
În octombrie au lansat oficial banca de alimente la Cluj, ca entitate juridică, constituită pe modelul FEBA - Federaţia Europeană a Băncilor de Alimente. Banca din Cluj e sprijinită de Banca pentru alimente Bucureşti, face parte din Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară şi Mediu “Ernest Lupan”, şi are o reţea comercială şi o cooperativă agricolă ca donatori şi aproximativ 11 organizaţii beneficiare. Proiectul Food Waste Combat este susţinut şi de un retailer din România.
Cum funcţionează
Clujenii au un spaţiu fizic în Baciu, localitate de lângă Cluj, şi o dubiţă autorizată, dotată cu un aparat ce menţine temperatura constantă. Iar în funcţie de cererile furnizorilor, şoferul preia cererile de alimente şi le duce către beneficiari. Dacă nu pot fi duse în aceeaşi zi sau trebuie să stea la rece, alimentele se transportă la depozitul din Baciu.
Dubiţa Food Waste Combat, preluând un surplus de alimente FOTO: Food Waste Combat/Camelia Gui
Camelia Gui spune că se redistribuie „orice e în excedent şi vine de la o persoană juridică“. Motivele existenţei acestui excedent sunt: erori de ambalare, de etichetare, de traducere a unor indicaţii de pe etichetă.
„Au fost refuzate diverse legume şi fructe de la supermarketuri pentru că sunt prea mici sau prea mari pentru a fi vândute. (…) Pâine, produse de panificaţie, care la finalul zilei trebuie scoase din unitate, deşi sunt comestibile şi sigure pentru consum, dar potrivit legislaţiei, nu mai pot rămâne pe raft“, completează Camelia.
Banca de alimenete din Cluj preia şi produse rămase pe stoc după o promoţie de marketing gen iepuraşi de Paşti sau moşi de Crăciun.
„Există excesiv de multă mâncare care se aruncă în prezent. Există şi nişte percepţii greşite ale consumatorilor legat de standardele estetice ale produselor. (…) Oamenii nu înţeleg, de fapt, ce înseamnă calitate. Calitate nu înseamnă ceva superficial care ţine de estetica unui lucru, ci ţine efectiv de ceea ce savurezi când foloseşti acel produs, acel aliment“, apreciază managerul băncii.
Mâncarea cea de toate zilele FOTO: Food Waste Combat/Camelia Gui
Cei din echipa proiectului urmăresc şi să informeze, să educe, să-i determine pe oameni să conştientizeze că există risipă alimentară şi să ia măsuri, dar şi, până în 2019, să atragă cât mai mulţi furnizori din domeniul alimentar, minimum trei constanţi în următorul an şi să ajungă la cel puţin 300 de beneficiari recurenţi. Cei ce vor să ia legătura cu echipa Food Waste Combat o pot face la adresa wastecombat@gmail.com, fie pentru parteneriate, fie pentru donaţii în bani ori surplus.
Mai puteţi citi:
Un român aruncă anual la gunoi circa 129 de kilograme de alimente, în timp ce 4,74 milioane de semeni de-ai săi români trăiesc la limita sărăciei, reiese dintr-un audit făcut la nivelul UE. Sociologii pun fenomenul risipei alimentare şi pe seama „moştenirii“ comuniste.
Un studiu realizat de Asociaţia MaiMultVerde arată ce cantitate de mâncare ajunge la tomberon anual, în România. Un sfert dintre alimentele aruncate sunt mâncare gătită.