O săptămână de la vandalizarea celui mai cunoscut simbol al Clujului. ”Distrugerea şi mârlănia nu au ţară, etnie, religie”
0Mâine se împlineşte o săptămână de când cel mai cunoscut simbol al Clujului a fost vandalizat şi nu se ştiu încă făptaşii. Şi tot mâine, 5 august, va fi curăţat, a anunţat viceprimarul Clujului, Anna Horvath. Sociologii cred că vopsirea statuii lui Matia Corvin este un gest de joasă speţă şi nu transmite niciun mesaj, ci doar ”golănie” şi ”josnicie”.
”Mâine dimineaţă (miercuri, 5 august) se va curăţa”, a declarat viceprimarul Clujului, Anna Horvath. Potrivit acesteia, decizia a fost luată după ce un specialist atestat de Ministerul Culturii a făcut o expertiză a monumentului vandalizat. Cu acest expert s-a lucrat şi la restaurarea statuii în anii 2009 şi 2010 şi s-a stabilit că vopseaua folosită pentru vandalizarea monumentului a fost una care nu e bazată pe ulei, ceea uşurează procesul de curăţare.
Curăţarea monumentului îi va costa pe cei de la Primăria Cluj-Napoca în jur de 4.000-4.500 de lei. ”După rectificarea bugetară se va aplica un strat anti-graffiti pe statuia din Piaţa Unirii, dar şi pe alte statui din oraş”, a declarat viceprimarul. Însă aplicarea respectivului strat, care împiedică pătrunderea vopselei în piatră şi care va proteja statuile de eventuale vandalizări, costă câteva mii de lei.
Potrivit reprezentanţilor IPJ Cluj, un dosar penal privind vandalizarea grupului statuar din centrul oraşului a fost înregistrat pe 30 iulie pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere. Făptaşii pot primi între 1 an şi 5 de închisoare, se arată în Codul Penal.
”Gest care n-ar nicio treabă cu civilizaţia”
Unul dintre reprezentanţii Asociaţiei Clujul de Altădată (sursa foto a imaginii de mai sus), Ucu Bodiceanu, spunea, săptămâna trecută, pentru ”Adevărul”, despre gestul vandalizării nu numai că e unul nepotrivit, ci că e ”atât de primitiv...”.
Întrebat cum vede acest gest şi cum l-ar interpreta, sociologul clujean Ioan Hosu spune că acest gest este unul de joasă speţă care nu transmite niciun mesaj, ci doar golănie, josnicie.
”E un gest care nu are nicio treabă cu civilizaţia. Nu transmite niciun mesaj, doar golănie, josnicie. Aşa înţeleg unii să trăiască printre oameni”, a afirmat acesta.
În opinia sa, extremismul nu are nicio culoare etnică, nici politică. ”Distrugerea, mârlănia, vandalismul nu au ţară, etnie, religie”, a adăugat acesta.
Despre incident
Miercurea trecută, grupul statuar Matia Corvin a fost devastat, partea din spate a calului si soclul fiind pătate cu vopsea. ”Un act de vandalism care a rănit cea mai reprezentativă statuie a Clujului. De necrezut... Pedeapsa pentru făptaşi, sperăm să fie pe măsura pagubei culturale si financiare pe care au produs-o”, astfel suna mesajul postat pe Facebook de către reprezentanţii Asociaţiei Clujul de Altădată.
La scurt timp după incident, preşedintele UDMR a dat un comunicat de presă: ”Considerăm o profanare a moştenirii culturale maghiare noul act de vandalism asupra creaţiei lui Fadrusz János, grupul statuar Mathias Rex, din Cluj. Considerăm inadmisibil faptul că, în Clujul de azi, Capitală Europeană a Tineretului, candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană, o asemenea valoare, a cărei restaurare a fost interesul şi efortul comun al statului român şi ungar, să devină, astăzi, o ţintă lipsită de apărare”.
În 2011, cititorii ”Adevărul” au votat grupul statuar drept cel mai reprezentativ simbol al Clujului.
Istoricul statuii
Grupul statuar Matia Corvin din Piaţa Unirii este opera sculptorului Ioan Fadrusz şi a arhitectului Pakei Lajos, a fost dezvelit în 1902 şi a câştigat Marele Premiu la Expoziţia Mondială de la Paris din 1900, scrie visitcluj.ro.
Acelaşi site mai spune că ansamblul statuar îl înfăţişează pe regele Matia Corvin într-o ipostază ecvestră impunătoare alături de cei patru generali ai săi - Blasiu Magyar (vestit căpitan de oşti), Pavel Chinezu (banul Timişoarei), Ştefan Zapolya (palatinul Ungariei - al doilea om în stat) şi Ştefan Bathory (voievodul Transilvaniei). Arhitectul Lajos Pakey a făcut proiectul soclului statuii care reprezintă un bastion al zidului cetăţii Clujului.
Mai puteţi citi: