Misiunile primei femei care protejează spaţiul aerian al României

La 28 de ani, Romina Mîrza şi-a îndeplinit un vis, devenind prima femeie pilot din România care face parte din Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană. Misiunile ei ţin de asigurarea siguranţei spaţiului aerian în România. Asta înseamnă că, la nevoie, Romina trebuie să intercepteze avioanele sau orice alt obiect aerian ostil care ar pătrunde neautorizat în spaţiul aerian.

Romina Mîrza are 28 de ani şi gradul de căpitan. Este pilot pe avionul supersonic MiG 21 LanceR, Escadrila 711 Aviaţie Luptă, din cadrul Bazei 71 Aeriană Câmpia Turzii. Romina este a doua femeie pilot de supersonic din Forţele Aeriene Române, după Simona Măierean, însă este prima care face parte din Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană. 

Şefă de promoţie la liceul militar şi la  Academia Forţelor Aeriene

Romina şi-a dedicat încă din copilărie toată energia pentru a deveni un militar de carieră. Astfel, ea avea să fie şefă de promoţie la Colegiul Militar Liceal ,,Mihai Viteazul“ Alba Iulia, în 2009. Câţiva ani mai târziu, în 2012, ea devenea şefă de promoţie şi la Academia Forţelor Aeriene ,,Henri Coandă“ Braşov. În paralel, pe plan civil, clujeanca şi-a luat licenţa în ,,Comunicare şi relaţii publice“, la Universitatea „Babeş-Bolyai“. Şi tot la universitatea clujeană, Romina are un master în ,,Studii de securitate“.

„Hotărârea de a deveni pilot militar am luat-o în clasa a XI-a, în timpul liceului. Cu un an în urmă vizitasem Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, iar în anul respectiv, Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene Boboc. În cadrul acelor excursii de studiu am văzut puţin din ceea ce înseamnă aviaţie, simulatorul de zbor, aeronavele în expoziţie statică, am urcat pentru prima dată în cabina unui MiG 21 LanceR. Acel domeniu, nou pentru mine la vremea respectivă, mi-a stârnit curiozitatea, m-a fascinat prin căldura, deschiderea şi pasiunea oamenilor de pe aerodrom şi, mai mult, a trezit în mine ambiţia şi dorinţa de a face parte într-o bună zi din această echipă de elită“, rememorează Romina.

Din start, căpitanul Mîrza desfiinţează ideea potrivit căreia reprezentantele sexului frumos ar avea, uneori, un regim aparte în cadrul aviaţiei. „Din punct de vedere profesional, am fost mereu trataţi la fel, ne-am instruit şi antrenat în aceleaşi condiţii. Am fost educaţi şi evaluaţi după aceleaşi standarde, astfel încât am ajuns să avem încredere unii în ceilalţi pentru executarea în comun a misiunilor. În ceea ce priveşte relaţiile sociale, colegii mei au dat întotdeauna dovadă de respect şi de bune maniere“, susţine tânăra. 

Etapele pentru a ajunge pilot militar

Practic, pentru a ajunge pilot militar, etapele de selecţie şi pregătire sunt aceleaşi, indiferent dacă eşti bărbat sau femeie. Prima probă decisivă este vizita medicală, desfăşurată pe parcursul unei întregi săptămâni, la Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială Bucureşti. Aceasta constă într-o serie de analize medicale de specialitate, testări psihologice şi de personalitate, teste de echilibru, motricitate şi de rezistenţă a organismului la presiune scăzută. Sunt probe care definesc aptitudinea fizică a pilotului de supersonic şi pentru care nu există o pregătire în prealabil.

„Pur şi simplu eşti sau nu eşti apt, te încadrezi sau nu într-un anumit tipar psihologic etc. Majoritatea  probelor medicale sunt repetate o dată pe an pentru a menţine sub supraveghere starea de sănătate a piloţilor militari. A urmat examenul teoretic de admitere în Academia Forţelor Aeriene «Henri Coandă». Încă de la început am înţeles că nu va fi un drum uşor, deoarece a fi pilot militar înseamnă o riguroasă pregătire teoretică, înseamnă disciplină şi autocontrol, antrenament fizic, concentrare şi efort psihic, muncă şi sacrificii, dar am descoperit în paralel satisfacţia, sentimentul de împlinire şi reuşită, entuziasmul şi pasiunea“, spune Romina.

Primul zbor, la fel ca primii paşi în viaţă

Evident, primul zbor nu se uită niciodată. Aşa este şi în cazul Rominei, care îşi aminteşte în detaliu prima experienţă trăită ca pilot, în aer, în urmă cu aproape nouă ani.

„Am început zborul în anul 2010, pe avionul IAK 52, un avion cu elice, motor clasic, iar primul zbor a avut un oarecare impact asupra mea. Se spune că dacă eşti 100% pregătit teoretic la sol, în zbor vei răspunde corect aproximativ 70%. Aceleaşi sarcini simple devin mult mai complicate într-un mediu diferit“, explică tânăra.

Primul zbor, cel de aclimiatizare, i-a dat un cocktail de emoţii, unele diametral opuse. A fost, de altfel, primul şi singurul moment în care în sufletul ei s-a strecurat o umbră de îndoială. Dar n-a durat mult.

„Deşi cunoşteam cabina, după decolare parcă totul era nou. N-am reuşit să cuprind în ansamblu elementele, aparatele, manevrele, convorbirile – un fapt normal de altfel, primul zbor fiind unul de aclimatizare. Am coborât entuziasmată, dar şi uşor îngrijorată. A fost singura dată când mi-am pus problema dacă pot sau nu să fac această meserie. Nesiguranţa mea din acea zi a fost imediat contracarată de susţinerea şi încurajarea familiei“, mărturiseşte Romina.

„Avem capabilitatea de a respinge orice agresiune“

Căpitanul Mîrza execută toată gama de misiuni din cadrul Serviciului de Lupta Poliţie Aeriană. Asta înseamnă că tânăra, la fel ca şi colegii ei, este gata oricând să decoleze pentru a înfrunta orice avion străin ostil, în cazul în care o astfel de aeronavă ar ameninţa spaţiul aerian al României. Însă sarcinile sale nu se limitează la atât.

„Acest serviciu presupune faptul că, în permanenţă, sunt pregătite: o echipă de comandă – control, o echipă tehnică, două aeronave şi doi piloţi, gata să decoleze în cel mai scurt timp pentru asigurarea integrităţii spaţiului aerian naţional. Avem capabilitatea de a respinge orice agresiune din partea oricărei aeronave care pătrunde neautorizat în spaţiul aerian naţional şi, de asemenea, suntem capabili să acordăm asistenţă aeronavelor civile aflate în dificultate“, punctează Romina.

Mesajul ei pentru orice tânără care ar fi tentată să-i urmeze paşii, visând să devină într-o zi pilot este să creadă în forţele proprii deoarece orice e posibil dacă îţi doreşti cu adevărat. „Să se instruiască şi să muncească permanent pentru a-şi îndeplini visul şi niciodată să nu renunţe, rezultatele şi satisfacţiile acestui job fiind pe măsură“, a încheiat Romina. ;