Înviere acasă, la muzeu. Atelierul de tinichigerie din Cluj ajuns muzeu ţărănesc şi biserică
0O mână de vreo 50 de oameni au luat lumină şi s-au rugat într-un muzeu aflat la vreo 6 kilometri lângă Cluj-Napoca, în colonia numită Sopor. Muzeul se numeşte „Poarta de su’ Feleac“ şi s-a deschis de vreo trei luni, la împlinirea a 164 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Clujenii din Sopor, zonă care ţine de Cluj-Napoca, nu au o încă o biserică unde să se roage.
„Poarta de su’ Feleac“ nu este doar un muzeu ţărănesc cu obiecte adunate din Transilvania de clujeanul Gheorghe Căpuşan în curtea gospodăriei sale, ci şi o mică „instituţie“ care organizează evenimente, iar, mai nou, şi găzduieşte slujbe religioase. În lipsa unei biserici în zonă.
Muzeul acestuia a fost deja gazda unei şezători şi a obiceiului tăiatul porcului, a marcat aniversarea a 164 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi a lansat o monografie cu povestea „Porţii de su’ Feleac“.
Muzeu înseamnă, de fapt, două camere frumos aranjate unde sunt reînviate tradiţii precum şezătoarea, camere aflate în curtea gospodăriei lui Ghiţă Căpuşan, cum îi zic cunoscuţii, din Colonia Sopor la vreo 6 kilometri de Cluj-Napoca.
„De la 1 aprilie avem parohie în Sopor. Nu avem biserică şi până se va construi un lăcaş, mitropolitul Clujului a fost la muzeu, a văzut ce lucruri frumoase avem şi apoi şi-a dat binecuvântarea să fie ţinute slujbe în muzeul satului din Sopor“, spune Gheorghe Căpuşan.
O Înviere, prima slujbă
Sâmbătă noaptea a avut loc la muzeu prima ceremonie religioasă - slujba de Înviere - oficiată de un preot din Cluj-Napoca.
„Se va organiza concurs şi vom avea şi noi, în Sopor, un preot“, adaugă Căpuşan.
„Pentru cei mai mulţi dintre noi a fost doar o altă slujbă de Înviere. Pentru comunitatea de români de pe uliţa Soporului (nu strada Soporului, deşi aşa figurează în acte, pentru că, prin grija primăriei din Cluj Napoca este doar o uliţă - cea mai lungă uliţă a Clujului, măsurând 8 kilometri) va rămâne în amintire ca PRIMA slujbă de Înviere oficiată în limba română în această parte a Clujului. Christos A Înviat!“, scrie, pe Facebook, clujeanul Călin Precup, unul dintre cei care au luat parte la slujba de Înviere la muzeu.
O „poartă“ spre trecut
Însă, puţini ştiu că pe locul actualului muzeu a fost un atelier de tinichigerie, clujeanul fiind tinichigiu de profesie.
Pasionat de tradiţii, el demult îşi dorea să înfiinţeze un muzeu al satului şi, deşi a adunat exponate de ani buni, abia anul acesta a reuşit să-l inaugureze, de 15 ianuarie, când s-au împlinit 164 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Dată special aleasă drept „ziua de naştere“ a „Porţii de su’ Feleac“.
În muzeu are de la costume populare din zona Ardealului şi Maramureşului, război de ţesut, farfurii de lut (blide în popor) şi icoane pe pereţi cât vezi cu ochii, unelte folosite în gospodăria ţăranului până la piese de interior precum cuverturi de pat, lompaşe (lămpi cu petrol cum foloseau bunicii din Ardeal), cărţi şi opinci.
Ouă de Paşti la Muzeul Satului din Sopor, Cluj FOTO: Călin Precup, Facebook
Mai puteţi citi:
„Poarta de su’ Feleac“, un muzeu deschis, la Cluj, la 164 de ani de la naşterea lui Eminescu
Gheorghe Căpuşan (57 de ani), căruia prietenii şi vecini îi zic Ghiţă, îşi vede azi visul cu ochii: deschiderea muzeului amenajat în propria-i gospodărie cu piese culese de-a lungul anilor. Şi ca să fie un moment cu totul special, clujeanul, un tradiţionalist convins, vrea ca ziua de naştere a muzeului său să fie legată de ziua de naştere a poetului naţional, Mihai Eminescu.
FOTO Ghiţă. Cronica românească a unei sacrificări anunţate
Ghiţă a redevenit, de câteva zile, personajul-vedetă în casele de la sate. Gospodarii – nici gând să uite de obiceiurile din străbuni, iar singurele norme, UE sau nu, de tăiere a porcului de Crăciun rămân înjunghiatul şi pârlitul pe paie, în mijlocul curţii, în văzul tuturor.