Eurostat: Clujul - mai accesibil dar şi mai nesigur decât în 2006

Auditul Urban 2010, un sondaj realizat de serviciul european de statistică, Eurostat, arată că locuitorii Clujului îşi găsesc mai uşor locuinţe accesibile, dar sunt mai îngrijoraţi în ceea ce priveşte siguranţa şi spaţiile verzi, comparativ cu 2006.

Potrivit celui mai recent sondaj de opinie privind calitatea vieţii cetăţenilor din oraşele UE, dat publicităţii de către Eurostat anul acesta, clujenii ar fi în general satisfăcuţi de calitatea transportului în comun, serviciilor de sănătate şi instituţiilor culturale. Există diferenţe majore între Cluj şi alte mari oraşe din vest, chiar dacă, peste tot se simte grija găsirii locurilor de muncă şi a sărăciei.

O privire generală asupra raportului caracterizează Clujul ca fiind un oraş mediu, în care părerile despre calitatea vieţii sunt împărţite. Oraşul de lângă Dealul Feleacului a fost inclus în studiu alături de alte 74 de oraşe din UE, Turcia şi Croaţia. Din România au mai fost incluse în sondaj Bucureşti şi Piatra Neamţ. Ultimul astfel de studiu a fost realizat în anul 2006. În fiecare dintre oraşe au fost aleşi spre consultare 500 de cetăţeni cu vârsta peste 15 ani.

Cele mai importante probleme ale oraşului

Potrivit datelor Eurostat, cele mai importante probleme ale oraşului, din punctul de vedere al locuitorilor, sunt crearea de noi locuri de muncă, serviciile din sănătate şi educaţia. Aceleaşi probleme predomină şi la Piatra Neamţ, unde sunt percepute ca fiind mai grave. În Bucureşti problemele sunt sănătatea, educaţia şi poluarea.

Comparativ cu acum patru ani, clujenii cred că e mai uşor să îţi găseşti o locuinţă la preţ rezonabil, numărul celor care spun asta crescând cu 25%, opinie care plasează oraşul, din acest punct de vedere, pe locul trei în Europa.

Clujenii nu se simt mai în siguranţă decât în 2006. Dimpotrivă, numărul celor care se simt în siguranţă pe străzi a scăzut cu 6%. Sentimentul de siguranţă a rămas cam acelaş la nivel de cartiere, între vecini, iar oraşul este cam la fel de poluat, puţin mai zgomotos şi mai murdar comparativ cu acum patru ani. Totodată, oamenii au aceeaşi părere – în general bună - în ceea ce priveşte spaţiile verzi sau administrarea resurselor de către Primărie.

Oamenii sunt, în schimb mai satisfăcuţi de instituţiile culturale şi facilităţile sportive din Cluj şi cu puţin mai satisfăcuţi de transportul în comun.

Cât de mulţumiţi suntem de spitale

În ceea ce priveşte sănătatea, raportul arată o variaţie puternică între oraşele UE, în general împărţită între vestul şi estul Europei. În vest, procentul de locuitori mulţumiţi de calitatea sistemului de sănătate depăşeşte în multe părţi 80 la sută.

În ceea ce priveşte serviciile de sănătate oferite de doctori şi spitale, 14% dintre clujeni sunt foarte satisfăcuţi, 36% mai degrabă satisfăcuţi, 26% mai degrabă nesatisfăcuţi şi 15% nesatisfăcuţi. La acest capitol Clujul este peste celelalte oraşe din România analizate, şi chiar deasupra Budapestei. Cu toate acestea, pe plan general, Clujul este la finalul clasamentului (locul 64). În oraşe precum Newcastle, Antwerp, Viena sau Bordeaux satisfacţia este aproape maximă. Bucureştiul ocupă penultimul loc.

Cât de greu e să ne găsim de lucru

În ceea ce priveşte oportunitatea găsirii unui job, percepţia este destul de proastă în toată Europa, şi nu mai ţine cont de axa est-vest. Aici Clujul este pe locul 44, sub Bucureşti, dar peste unele capitale precum Berlin, Madrid, Roma, Lisabona, Budapesta sau Istanbul. Pe primul loc este Stockholm (Suedia) unde 61% dintre cetăţeni cred că este foarte uşor sau oarecum uşor să îţi găseşti un job în oraş.

Cât de uşor e să ne găsim o casă la preţ rezonabil

La acest capitol părerile sunt negative în majoritatea oraşelor. Cu toate acestea, în general, criza nu a schimbat părerile oamenilor, comparativ cu sondajul din 2006. Dimpotrivă, în unele cazuri, acestea s-au îmbunătăţit, exemplu fiind chiar Cluj, aflat pe la jumătatea clasamentului, deasupra mediei. Pe ultimul loc se găseşte Parisul.

Este sau nu sărăcia o problemă în oraş

Problema sărăciei e împărţită neuniform pe harta Europei, atât în ceea ce priveşte ţările, cât şi oraşele din aceeaşi ţară. 41% dintre clujeni nu văd sărăcia ca fiind o problemă, iar 54% îi contrazic, afirmând că aceasta este, într-o măsură mai mică sau mai mare. Clujul este pe locul 20, peste Piatra Neamţ şi mult deasupra Bucureştiului. Penultimul loc, însă, e ocupat de Budapesta.

 Cât de siguri suntem în oraşul nostru

Piatra Neamţ se numără printre oraşele din Europa în care marea majoritate a oamenilor se simt în siguranţă, fiind egală cu Luxemburgul la acest capitol (73%). Oamenii se simt cel mai puţin în siguranţă în Atena, Istanbul, Sofia şi Bucureşti. Clujul e pe locul 19. Totodată, 76% dintre clujeni se simt în siguranţă întotdeauna în cartierul lor.

Cât de curat e oraşul

În Oviedo (Spania), Piatra Neamţ şi Luxemburg, aproape toţi respondenţii spun că locuiesc într-un oraş curat. La fel şi Cluj-Napoca stă foarte bine, clasându-se pe locul opt, în vreme ce Bucureşti e pe locul 71.

Cheltuielile primăriei

Opiniile locuitorilor din Piatra Neamţ au clasat oraşul din zona Moldovei pe locul trei, în vreme ce Clujul e şi el destul de sus (locul 11). Pe ultimul loc e Budapesta. În ceea ce priveşte satisfacţia faţă de spaţiile publice (zone pietonale, pieţe etc) părerile sunt bune, în general, în Europa. Cu toate acestea, Clujul se află abia la jumătatea clasamentului în ceea ce priveşte percepţia locuitorilor despre frumuseţea străzilor şi clădirilor din cartierul lor. Clujenii nu sunt mulţumiţi nici de spaţiile verzi din oraş, unde ne situăm aproape de Bucureşti şi Roma.

Transportul în comun

Cei mai mulţi europeni care folosesc transportul în comun sunt în Paris, Londra, Praga, Stockholm şi Budapesta. Cluj-Napoca este aici pe primele locuri, aproximativ 70% dintre clujenii respondenţi folosind săptămânal transportul în comun. Bucureştiul şi alte capitale europene importante se situează deasupra Clujului, dar cifrele sunt comparabile. Totodată, 19% dintre clujeni spun că folosesc cel mai des bicicleta, în vreme ce 29% maşina personală.

Cel mai mult se circulă cu autobuzul în Paris, Praga şi Varşovia. Cel mai mult, bicicletele sunt folosite în Danemarca şi Olanda, unde cifrele ajung la peste 60% în unele oraşe. Doar 1% dintre clujeni merg cu bicicleta la lucru, 18% pe jos, iar cu maşina 29.

Totodată, sondajul relevă că în Bucureşti, Budapesta şi Londra durează cel mai mult să ajungi la lucru. Clujenii parcurg, în medie, cel mult o jumătate de oră până la locul de muncă. Foarte mulţi bucureşteni fac mai mult de o oră până la serviciu.

Citiţi aici raportul întreg