CLUJ: La omul sărac nici fondurile europene nu trag
0Potrivit unui studiu lansat de Fundaţia Soros primăriile mici se descurcă greu cu accesarea fondurilor europene, cele mai vitregite fiind cele din mediul rural. În general, primăriile au bătăi de cap cu modificările criteriilor de eligibilitate în timpul aplicării sau cele apărute în ghidul solicitantului, dar şi cu lipsa cofinanţării, volumul mare al documentelor necesare şi lipsa transparenţei.
Studiul, lansat la Cluj-Napoca zilele trecute de către reprezentanţii Fundaţiei, relevă faptul că cei bogați (primăriile cu un buget local mare) sunt cei care accesează fonduri europene și se dezvoltă de pe urma acestora.
Dacă mai bine de un sfert dintre primăriile „bogate” au depus cel puţin trei proiecte, doar 5-8 % dintre primăriile cu venituri reduse au făcut acest lucru. Din acest punct de vedere există diferenţe nu doar între regiuni cât şi în interiorul lor, sau în interiorul judeţelor. Cele mai vitregite sunt comunele cu populaţii de aproximativ 2.000 de locuitori sau mai mici.
La nivelul Clujului, dintre cele 80 de localităţi (cinci municipii, un oraş şi 74 de comune), doar nouă nu au depus niciun proiect în perioada 2007-2009, dar situaţia pare să se fi îmbunătăţit între timp.
Ce obstacole întâlnesc primarii
Comuna Vad apare în studiul Soros ca neavând niciun proiect depus pentru fonduri structurale în perioada 2007-2009. Cu toate acestea, primarul spune că ar fi fost unul. „Am depus câteva proiecte în ultima perioadă. Am depus puţine pentru că ştiam că oricum le vom pierde, că nu vom fi eligibili, că nu îndeplinim unele condiţii. Nu ne-am permis să cheltuim, astfel, bani pe avize şi studii”, spune primarul din Vad, David Prunean.
Potrivit acestuia, comuna se află la o distanţă mare de oraşe, fiind oarecum izolată, „departe de investitori”, iar satele sunt „împrăştiate” pe 77 de kilometri pătraţi. „Este foarte greu să administrezi localitatea, din cauza poziţionării geografice. Suntem o localitate «săracă», potrivit catalogărilor oficiale”, adaugă edilul.
La Vad se ocupă de proiectele europene „un băiat care se pricepe”, iar „mai mulţi colegi şi colege lucrează la aceste proiecte atunci când este cazul”. Vadul are aproximativ 2.100 de locuitori şi este alcătuit din şapte sate. Se întinde pe 77 kilometri pătraţi şi are o densitate de 28 locuitori pe kilometru pătrat. Spre comparaţie, Cluj-Napoca are o densitate de 1.872 pe kilometru pătrat.
La comunele mari, alte probleme
La Săvădisla, o comună destul de aproape de Cluj-Napoca, există probleme asemănătoare, chiar dacă lucrurile stau diferit. Proiecte se scriu multe, însă puţine sunt aprobate. „Nu ni-i greu să scriem proiectele, greu e să le câştigăm. Pentru că punctajul care se dă pe diverse criterii nu ne ajută deloc. Facem foarte multe hârtii, dăm banii pe tot soiul de studii şi în marea majoritate a cazurilor nu câştigăm.
Foarte puţine dintre proiectele pe care le-am depus au fost câştigate. Am pierdut la punctaj şi pentru că nu am fost destul de săraci”, a spus primarul Săvădislei, Andrei Gebe Tamas. Primăria Săvădisla are un angajat care de patru ani încoace se ocupă de proiectele europene şi şi-a pus la punct o strategie de dezvoltare a localităţii. În cele şase sate din comună locuiesc aproximativ 5.000 de oameni, pe o suprafaţă de 52 de kilometri pătraţi.
Profilul primăriei care nu depune proiecte
- Are numeroase cheltuieli de capital
- Este în special din mediul rural
- Nu are o strategie de dezvoltare locală.
- Nu are angajaţi care au fost la traininguri pe subiectul fondurilor europene
- Are un nivel relativ scăzut de informare legat de oportunităţile de finanţare