Ziua porţilor deschise la Sultana-Malu Roşu, unul dintre cele mai frumoase situri arheologice din România
0Cel mai spectaculos sit arheologice din ţară, Sultana-Malu Roşu, unde au fost scoase la lumină obiecte fascinante de plastică antropomorfă din preistoria României (mileniul IV î.Ch.), se află în judeţul Călăraşi, pe valea Mostiştei. Vineri, 9 august, aici se organizează Ziua porţilor deschise pentru toţi cei intersaţi de şantierul arheologic din inima Bărăganului.
Universitatea din Bucureşti, în colaborare cu Muzeul Municipiului București, Muzeul Dunării de Jos Călărași, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa, Asociaţia Română de Arheologie și Primăria Comunei Mânăstirea, organizează vineri, 9 august , Ziua Porţilor Deschise de pe şantierul arheologic Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi (Ediţia a XVII-a).
În intervalul 10.00 am - 01.00, cei interesaţi pot vizita şantierul arheologic şi pot admira unele dintre cele mai interesante descoperiri din campania de anul acesta. Tot cu această ocazie va avea loc prezentarea rezultatelor proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală (Ediţia a X-a), în cadrul căruia sunt abordate direcţii de cercetare privind ceramica eneolitică, culegerea şi prelucrarea unor plante domestice şi sălbatice.
Primul sit gumelniţean
Cercetări ştiinţifice
Aşezarea eneolitică de la Sultana-Malu Roşu a fost primul sit gumelniţean care a făcut obiectul unor cercetări ştiinţifice în anii ‘20 ai secolului trecut. Cercetările au fost începute de către Ion Andrieşescu şi Vladimir Dumitrescu (student pe atunci), reprezentând o primă afirmare a şcolii de arheologie din România, ale cărei baze sunt legate de activitatea lui Vasile Pârvan.
Materialul arheologic descoperit aici face din Sultana-Malu Roşu un sit deosebit în cadrul epocii eneolitice. Specialiştii Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi spun că aici trebuie amintit în primul rând tezaurul din obiecte de aur, cel mai mare descoperit la nord de Dunăre, format din trei figurine antropomorfe, saltaleoni şi un lănţişor format din şapte verigi în greutate totală de 36,170 gr. Dintre piesele ceramice, „Vasul cu Îndrăgostiţi” de la Sultana, este fără îndoială una dintre capodoperele artei preistorice, cu nimic mai prejos de celebrul “Gânditor” de la Cernavodă.