Tradiţii la Moşii de iarnă, ziua în care sufletele morţilor caută iertarea păcatelor. Ce e interzis pe 2 martie

În fiecare primăvară, în acest an la începutul lunii martie, credincioşii aduc la biserică ofrande pentru sufletele celor dragi. La Moşii de iarnă, sărbătoare celebrată de creştinii ortodocşi în acest an pe 2 martie, în sâmbăta dinaintea Lăsatului sec de carne, tradiţia populară spune că nu e bine să lucrezi pentru că rişti să înnebuneşti sau să tremuri.

“Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos”, explică părintele Ramon Eugen Ilie, proiereul Călăraşiului şi paroh la biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

În tradiţia populară există credinţa că pe 2 martie sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită. Gospodinele din Bărăgan pregătesc sarmale, prepară cele mai bune deserturi şi scot din cămări vinul cel mai de soi. “Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la muzeul Dunării de Jos din Călăraşi. 

Aşa cum la Moşii de vară s-au păstrat din bătrâni o serie de superstiţii pentru liniştea răposaţilor, şi la cei de iarnă, cinstiţi  în acest an în luna martie, se respectă datinile populare. În această perioadă nu se circulă noaptea, pentru că sufletele morţilor colindă neîncetat. Cel mai periculos este să mergi în noaptea din ajun şi de Mosi, când sufletele se întorc la mormite şi aşteaptă să meargă la cer. Tot de Moşi, gospodinele nu dau cu mătura ca să nu ridice praful în  ochii răposaţilor, nu spală şi nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morţilor.

În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire.

Lumânări aprinse pentru iertarea păcatelor

Tradiţia creştină spune că ofrandele oferite de sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor săvârşite de către ei, cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii. În amintirea celor adormiţi, urmaşii merg la cimitir pentru a le curăţa mormintele şi a le aşeza flori şi lumânări aprinse la căpătâi.

 „În afară de faptul că în calendarul nostru creştin fiecare sâmbătă este considerată zi de pomenire a morţilor cele mai cunoscute sâmbete sunt: Moşii de vară - în sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt şi Moşii de iarnă - în sâmbăta dinaintea Înfricoşatei Judecăţi”, a precizat pr. lect. dr. Marian Mihai - Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, citat de basilica.ro.
 

Simion Florea Marian menţiona în lucrarea "Trilogia vietii", "că pe tot parcursul anului, în spaţiul românesc există 20 de zile de Moşi". Cuvântul "moşi" vine de la "strămoşi", şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice.