Superstiţii de Ignat, ziua în care se taie porcul. Cum te fereşti de boli şi ce păţesc femeile care muncesc pe 20 decembrie
0În ziua de 20 decembrie are loc tradiţionala tăiere a porcilor, ritual încărcat de semnificaţii deosebite. Tot acum se sărbătoreşte şi Sfântul Ignatie al Antiohiei, zi cunoscută în popor sub denumirea de „Ignatul porcilor“ sau „Inătoarea“.
Românii taie porci de sărbătorile de iarnă, iar cei mai mulţi dintre cei care aleg să respecte tradiţia o fac chiar pe 20 decembrie, de Ignat. „Adevărul“ vă prezintă mai multe superstiţii şi tradiţii legate de această zi. Există superstiţia ca, pe 20 decembrie, femeile însărcinate să nu lucreze, deoarece pot naşte copii infirmi. De asemenea, în tradiţia populară, se crede că în noaptea de Ignat porcii visează că vor fi tăiaţi. Se spune că de acum încolo nu se mai îngraşă, nu mai pun carne pe ei şi nu mai mănâncă, pentru că şi-au visat tăierea.
Singura activitate permisă în această zi este tăierea porcului. Se spune că cei care nu ţin cont de această zi sunt pedepsiţi aspru de cea care patronează ziua: Inătoarea - o femeie bătrână, lacomă şi urâtă. Conform credinţei populare, ea le ispiteşte pe femei să lucreze, dupa care le opăreşte.
„Peste sărbătoarea Sfântului Ignaţie s-a suprapus un cult precreştin. Ziua de 20 decembrie este caracterizată de un demonism pronunţat, fiind patronată de o pereche de reprezentări mitice: Ignatul şi Inătoarea. Ca reprezentare mitică, Ignatul reuneşte mai multe atribute, el este un spirit al belşugului şi un vestitor al sărbătorii mari care urmează, figura sa fiind probabil contopită cu o divinitatea precreştină solară. De altfel, această legătură este sugerată şi de semantica numelui («ignis» înseamnă «foc») şi cu practicile care au loc în această zi: sacrificiul animalului şi trecerea acestuia prin foc“, explică Doina Işfanoni, cercetător etnolog.
În legende şi povestiri populare, Ignatul apare în calitatea de sfânt făcător de minuni sau de condiţie umilă din care iese cu ajutor divin sau chiar ca erou civilizator, care îi învaţă pe oameni să se pregătească cum se cuvine pentru Crăciun. Figura sfântului este astfel adaptată la tradiţiile românilor, iar animalul sacrificat, porcul, simbol vechi al norocului, belşugului şi fertilităţii, devine o emblemă a sărbătorii şi chiar a patronului ei creştin.
Porcul, încălecat de un copil
În această zi, gospodarii taie porcul din care pregătesc apoi bunătăţi pentru masa de Crăciun. Oamenii ţin cont însă de o serie de superstiţii pentru a avea spor şi sănătate în casă. De exemplu, din bătrâni se păstrează tradiţia ca, la tăierea porcului, cei care sunt miloşi din fire să nu stea în apropiere. Se crede că porcul moare cu mare greutate, iar carnea nu va mai fi bună. „Există şi obiceiul ca porcul tăiat să fie încălecat de un copil, ritual amintit şi de Ion Creangă în «Amintiri din copilărie». Se crede că acest lucru va aduce un an fără boli şi plin cu bogăţii şi sănătate“, spune Doina Işfanoni.
Etnologul adaugă că nu întâmplător carnea de porc este principala materie primă pentru prepararea mâncărurilor de Crăciun. „Porcul, în tot spaţiul românesc, este un simbol precreştin, în cadrul vechilor sărbători practicate la solstiţiul de iarnă, în cinstea Zeului Soare. Tăiatul porcului - sacrificul sângeros al animalului la Ignat şi «pomana porcului» sunt obiceiuri străvechi, care atestă filiaţiunea cu ritualurile antice de sacrificare a porcului, substitut simbolic al zeiţei Demeter, zeiţa pământului, pentru a asigura fertilitatea pământului“, explică Doina Işfanoni.
„Cârpele Domnului Hristos“
De Ignat, femeile pisează grâu ca să aibă până la Crăciun. Fac un fel de turte, numite „cârpele Domnului Hristos“, pe care le mănâncă în Ajunul Crăciunului cu miere şi nuci. Pentru sporul casei şi pentru sănătate, din bătrâni s-au împământenit câteva obiceiuri. De Igant, oamenii de la sate nu muncesc pentru a avea noroc la păsări. Când se taie porcul, sângele amestecat cu făină, se mănâncă. Se crede astfel că bolnavii se însănătoşesc. Tot cu sânge se însemnează copiii pe frunte, ca să fie rumeni şi sănătoşi. Pe vremuri, dacă în inima porcului tăiat se găsea mult sânge „îngheţat“, era semn că stăpânul va avea noroc la bani.
Cei care au ajutat la tăiat primesc pomana porcului, de la care este nelipsită ţuica fiartă. Când tai un porc negru, e bine să opreşti sângele într-o strachină cu zer. După ce se usucă, se macină şi se afumă copiii, să le treacă de guturai şi sperietură, mai spune tradiţia.
Vă recomandăm şi: