Reţeta celui mai sănătos magiun de prune. Cât se fierbe ca să iasă delicios şi ce pui pentru un gust rafinat
0Magiunurile se fac din prune, caise sau corcoduşe foarte coapte, pentru că, în principiu, nu se pune zahăr. Gustul rafinat îl dau miejii de sâmbure, mai ales cei de caisă şi de zarzăre. Reţeta unui magiun delicios o găsim la regretatul gastronom Radu Anton Roman în lucrarea “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).
Mod de preparare:
Se grijesc fructele (se spală, se scot sâmburii), se pun la fiert într-o tingire cu fundul gros, dar nu direct pe plită, ci pe ţiglă încinsă, abia să bulbucească. Sâmburii de caisă şi corcoduşe(dacă aveţi şi doriţi să-i adăugaţi) se sparg, se piseazã ca orezul, cam o mână plină de mieji la un kilogram de fructe.
Fructele se amestecă într-o doară până când dau în primul clocot, dar, după aceea, trebuie învârtite cât de des, că se prind.
După primele clocote, rămâne la buna dumneavoastră plăcere dacă pasaţi printr-o sită sau nu pasta de fructe, pentru a scăpa de coji.
Trebuie să se lege bine, aşa că fiertul şi amestecatul durează ore şi ore, până când e magiun, adică o pastã în care melesteul (făcăleţul, mestecăul) abia se mai învârte.
Acum, la sfârşit, se pun sâmburii, se mai amestecã de câteva ori şi se pune magiunul în borcane bine preîncîlzite, altfel se sparg.
Gazetarul îndrăgostit de bucătărie
În cei 57 de ani de viaţă, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vânător şi pescar sportiv, a publicat poezii, însemnări de călătorie, romane şi eseuri, fiind implicat în mai multe proiecte de televiziune şi publicaţii, dedicându-se din anul 1997 şi domeniului gastronomic.
În 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrări recente ale gastronomiei româneşti “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).