GALERIE FOTO Anca Botoi, tânăra care a scris o carte cu piciorul, rănită grav într-un accident rutier !

Anca Botoi, tânăra născută cu tetrapareză spastică şi care a scris o carte cu piciorul, a fost rănită grav, marţi dimineaţă, într-un accident rutier, petrecut pe strada Bucureşti din Călăraşi. Anca se afla alături de însoţitoarea sa, Maria Cristea, în momentul în care o maşină implicată într-un accident rutier a pătruns pe trotuar unde se aflau tinerele.

ORA 16.00 Pentru că starea celor două tinere este gravă, medicii au decis să le transfere la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală. Mama Ancăi, Mariana Vişan le-a însoţit, mai ales că fiica sa are nevoie de îngrijiri speciale.

Anca Botoi, în vârstă de 29 de ani, imobilizată într-un cărucior, a ajuns la spital cu fractură femur stâng cu deplasare şi fractură femur drept, iar Maria, a cărei zi de naştere este chiar astăzi, cu fractură tibie şi peroneu stâng. Anul trecut, Anca Botoi a publicat cartea „Frânturi de viaţă fără aripi“. Tânăra scriitoare cu tetrapareză spastică lucrează în prezent la o carte de poveşti pentru copii. O scrie folosindu-şi doar piciorul stâng, singura parte a corpului pe care o poate mişca.

„Frânturi de viaţă fără aripi“

După ce a lansat cartea „Frânturi de viaţă fără aripi“, în care a povestit propria viaţa în două sute de pagini, Anca Botoi s-a gândit să-i bucure şi pe cei mici. Îşi doreşte ca aceştia să se apropie astfel de persoanele cu dizabilităţi, să-i facă să le îndrăgească. „Am început anul trecut să scriu o carte de poveşti pentru copii, pentru că îmi plac foarte mult. Doresc să nu mai existe o barieră între noi şi cei care nu sunt bolnavi. Micuţii sunt cele mai sincere persoane din lume pe care ţi-i poţi face prieteni şi care nu te trădează niciodată“, ne-a spus Anca Botoi.

VEZI AICI FOTOGRAFII CU SCRIITOAREA CU TETRAPAREZĂ SPASTICĂ

A început şcoala la 15 ani

Anca Botoi a început şcoala la 15 ani din cauza problemelor de sănătate. Ştie să scrie la calculator de la 12 ani şi tot de la o vârstă fragedă lucrează alături de mama sa ca să îşi perfecteze cunoştinţele.Visează şi chiar a devenit de câţiva ani independentă de familie, pentru că de zece ani lucrează alături de asistenta sa personală, Maria. De un an şi jumătate este voluntar şi asigură secretariatul la Centrul de zi pentru persoane cu dizabilităţi din Călăraşi. Aici se întâlneşte zilnic cu prietenii şi prietenele care au ca şi ea, probleme fizice. Este studentă în anul II la Facultatea de Psihologie Titu Maiorescu din Călăraşi, unde merge însoţită, doar de Maria. Pentru că nu poate scrie cu pixul pe hârtie, Anca susţine examenul cu ajutorul Mariei care îi scrie lucrările sale după dictare.