FOTO Legenda icoanei făcătoare de minuni de la mănăstirea Radu Negru, găsită miraculos în pântecul pământului

Lăcaşul construit în stil bizantin are formă de cruce greacă şi a devenit loc de pelerinaj pentru credincioşii din Ialomiţa, Bucureşti şi Constanţa, care vin să se închine la icoana făcătoare de minuni, găsită intactă când se săpa o fântână. Mulţi oameni care vin la Radu Negru şi caută izbăvire simt că au găsit-o.

E semnul şi lucrarea icoanei Maicii Domnului, cea fă­cătoare de minuni, pe care călugării au găsit-o mira­culos în pântecul pământului, pe când săpau în căuta­rea unui izvor de fântână. Au găsit-o intactă, fără nicio stricăciune sau urmă de umezeală pe ea. După 70 de ani, culorile erau atât de proas­pete şi de vii, încât mai mirosea încă a pigmenţi şi vop­seluri. Între anii 1960-1965, localitatea Radu Negru a fost afectată de apa care s-a ridicat la suprafaţă pământului, iar sătenii s-au văzut obligaţi să se mute în cartierul Măgureni şi în comuna Modelu din Călăraşi. Astfel, timp de două decenii, în mijlocul câmpului rămăsese doar biserica şi cele două cimitire.

Dăruită bisericii de un localnic înstărit

După anul 1989 s-a hotărât reconstruirea lăcaşului de cult, şi cu dorinţa preacucernicului protoiereu Alecu Paulin, s-a început restaurarea. Bijuteria în stil bizantin a fost înălţată între anii 1909-1913 şi adăposteşte o icoană făcătoare de  minuni a Maicii Domnului ce datează din anul 1846 şi se pare că ar fi fost dăruită bisericii de un localnic înstărit. Mânăstirea de călugări Radu Negru este situată în partea de nord a municipiului Călăraşi, la confluenţa dintre Lunca Dunării şi Câmpia Bărăganului şi este organizată în jurul bisericii fostei Parohii Radu Negru.

Pictură în stil bizantin

Actuala mânăstire a fost construită între anii 1909-1913 de către obştea comunei şi a primarului. Lăcaşul de cult a fost zidit din cărămidă pe temelie din piatră, are formă de cruce greacă cu pridvor deschis, cu trei turle: două mai mici pe naos şi turla mare pe  pronaos. Corpul mânăstirii şi turlele sunt împodobite cu un brâu roşu de cărămidă presată. Pe 25 martie 1913, biserica cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost sfinţită.

La 1 septembrie 1914, biserica capătă statutul de parohie cu administraţie de sine stătătoare, iar pictura  lăcaşului de cult a fost executată în stil bizantin de pictorul Martinovici, apoi în anul 1937, de meşterul Niţă Angelescu. În 1969 a fost restaurată de zugravul Vasile Olteanu.

Rămasă pustie

Între anii 1960-1965, localitatea a fost afectată din cauza apei, care s-a ridicat la suprafaţa pământului, iar sătenii s-au mutat în cartierul Măgureni şi în comuna Modelu. Timp de două decenii, în mijlocul câmpului rămăsese doar biserica şi cele două cimitire. După anul 1989 s-a hotărât reconstruirea lăcaşului de cult, şi cu dorinţa preacucernicului protoireu Alecu Paulin, s-a început restaurarea. În şedinţa Sfăntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1992 s-a hotărât să se înfiinţeze mânăstirea de călugări Radu Negru. Odată cu înfiinţarea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, mânăstirea a luat amploare, fiind sfinţită în anul 1995 de Preasfinţitul Nifon Mihăiţă.

Treptat au fost construite chilii, refăcută şi pictată, un ansamblu monahal ce cuprinde paraclisul Sfântul Arhidiacon Ştefan. S-a construit stareţia, trapeza şi apoi clopotniţa şi turnul şi un gard de piatră de 700 metri, ce înconjoară sfântul lăcaş de cult.

Rugăciuni

Din anul 1997, în aşezământul monahal se găseşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care aştepta neputrezită de şapte decenii să fie scoasă la lumină. De când se află icoana, creştinii vin într-un număr impresionant pentru a participa la sfintele slujbe de zi şi noapte, pentru a se ruga.

Cercetările care s-au realizat în legătură cu provenienţa Sfintei Icoane au demonstrat că aceasta datează  din anul 1846 şi este un dar al unui creştin înstărit pe nume Gambeta.

La Radu Negru locuiesc 12 călugări, care  trăiesc în pace şi armonie departe de lumea dezlănţuită a oraşului „ Enoriaşii care vin şi se roagă în sfânta mânăstire cer,  de multe ori, şi ajutorul nostru. Fraţii călugări îi sfătuiesc să aibă credinţă în Dumnezeu pentru a putea să depăşească toate greutăţile la care sunt supuşi de viaţa de zi cu zi“, a declarat Prea Cuviosul Protos Gherasim Noapteş, stareţul mânăstirii.
 

Vă recomandăm şi:

FOTO Construcţie bizantină din judeţul Călăraşi, în paragină. Biserica din satul Frunzăneşti a fost lăsată pradă degradării

FOTO Biserica Măgureni de la Săruleşti, mărturia dezastrului comunist. Cum au dispărut sub ape mai multe sate la construirea canalului Dunăre-Bucureşti

Mai veche decât Călăraşiul. Biserica Sfântul Nicolae rezistă sub vremuri de peste trei secole