Fostul cinematograf Victoria va fi modernizat cu 6 milioane lei. Clădirea de peste un secol, la un pas de prăbuşire

O clădire veche de peste un secol şi care nu a mai fost renovată de zeci de ani va fi modernizată cu 6 milioane de lei. Autorităţile locale au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru realibitarea fostului cinematograf Victoria, clădire, la un pas de prăbuşire, care se află în Parcul Central al Călăraşiului.

 Prin realizarea investiţiei se urmăreşte crearea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor socio – culturale şi un plus de siguranţă utilizatorilor. De asemenea se doreşte sporirea atractivităţii cultural – turistice a municipiului Călăraşi prin crearea unei structuri culturale şi de agrement. Conform proiectului, valoarea investiţiei este de 5.032.322 lei la care se adaugă TVA în sumă de 932.450 lei din care C+M este de 2.747.168 lei la care se adaugă TVA de 521.962 lei. 

În fostul cinematograf Victoria, construit în perioada 1903-1905, a răsunat vocea unor mari personalităţi ale culturii româneşti, începând cu Nicolae Iorga şi continuând cu Octavian Goga, Cezar Petrescu, Mircea Eliade, Ionel Teodoreanu, Ion Minulescu sau artiştii de primă mână ai teatrului românesc interbelic.

În Parcul Central, din municipiul Călăraşi, există o clădire în care, de-a lungul vremii, a funcţionat Cinematograful Victoria, iar în ultimii ani Secţia Carte pentru Adulţi, din cadrul Bibliotecii Judeţene „Alexandru Odobescu” din Călăraşi.

Din cauza condiţiilor improprii depozitării fondului de carte, precum şi a condiţiilor avansate de degradare a imobilului care nu asigurau un climat normal desfăşurării activităţii angajaţilor, precum şi a lecturării de către cititori, Consiliul Judeţean Călăraşi a construit sediu modern pentru Biblioteca Judeţeană „Alexandru Odobescu” din Călăraşi. 

Biblioteca a funcţionat 20 de ani

După ce aici a funcţionat mai bine de 20 de ani Biblioteca Judeţeană şi nu s-au realizat niciun fel de reparaţii, autorităţile locale au un proiect pentru renovarea clădirii care stă să cadă. “Avem Cartea Funciară pentru această clădire pe care dorim să o transformăm într-un centru cultural al municipiului Călăraşi.  Pe zi ce trece, această construcţie se degradează. De aceea, dorim să depunem un proiect pentru reabilitare” , a anunţat Daniel Ştefan Drăgulin, primarul Călăraşiului. 

Cazinoul comunal, lăsat pradă degradării

Clădirea din Parcul Central, o bijuterie a Călăraşiului, a fost construită în perioada 1903-1905. Conform documentelor existente la Arhivele călărăşene, în anul 1903 Primăria oraşului a organizat licitaţie pentru darea în antrepriză a lucrărilor de construcţie a Casinoului comunal. Pentru că la cele două licitaţii organizate nu s-au prezentat concurenţi, la 23 iunie 1903 Consiliul Comunal aproba ca lucrarea să fie construită în regie proprie. Trei ani mai târziu, în 1906, Casinoul comunal sau Bufetul de la Bulevard, devenit ulterior Teatrul din Parc sau Teatrul comunal, era recepţionată. Până în anii 90, când a fost lăsată pradă degradării, a funcţionat ca cinematograf, fiind unul dintre punctele de atracţie pentru călărăşeni.

Salvată de fostul primar Eugen Cialîc

Prof. Nicolar Ţiripan, fost director al Arhivelor călărăşene, în urma consultării documentelor vechi, spune că această clădire încărcată de istorie este proprietatea oraşului şi că unul dintre cei mai destoinici primari ai oraşului, renumitul Eugen Cialîc a salvat-o de la prăbuşire.

“Din zbuciumata istorie a acestei clădiri am mai aminti doar anul 1940-1941, când sala Teatrului Comunal nu mai poate fi utilizată, ameninţând să se prăbuşească. Majoritatea specialiştilor considerau că repararea clădirii nu se mai poate face. S-a format chiar o comisie de specialişti locali şi de la centru, care cercetând stadiul în care se găsea clădirea din cauza inundaţiilor provocate de revărsarea Dunării şi infiltraţiilor de apă, au ajuns la concluzia că imobilul nu se mai poate întrebuinţa, prezentând un pericol permanent de prăbuşire şi propuneau să fie supus dărâmării, iar materialul rezultat să fie reîntrebuinţat la construirea unui alt imobil, pe alt teren.

Un singur om a crezut cu tărie în viabilitatea acestei clădiri plină de istorie şi a făcut, am putea spune, chiar imposibilul pentru ca imobilul să nu fie dărâmat: primarul Eugen Cialîc. Deşi războiul începuse şi era clar că România nu va fi ocolită, Eugen Cialîc a reuşit să găsească resursele pentru reparaţia clădirii. Datorită eforturilor sale mai există astăzi această clădire”, a precizat prof. Ţiripan.