Cum au fost trataţi liderii comunişti reţinuţi la Revoluţia din 1989: „Detenţia a fost mai degrabă un sejur plăcut“

Documente inedite despre Revoluţia română din 1989 de la Călăraşi au fost descoperite de prof.dr. în istorie Constantin Tudor. Fostul inspector şcolar general al judeţului Călăraşi a intrat în posesia unor documente olografe ale tuturor deţinuţilor din UM 01844, de la Feteşti, din perioada 22 decembrie-31 decembrie 1989, imediat după fuga dictatorului.

Este vorba despre membri ai partidul Comunist Român care activau pe malul Borcei şi care au fost arestaţi şi duşi în judeţul Ialomiţa care, după ce au fost eliberaţi, li s-a stabilit un regim de domiciliu forţat. Toţi aceştia au declarat atunci că se obligă să nu comită niciun act ostil revoluţiei poporului. 

De asemenea, au mai declarat că vor “sta la dispoziţia Consiliului Judeţean Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale, urmând să răspundă la orice chemări ale organului Revoluţiei”.  Declaraţiile au fost date în prezenţa comandanului unităţii de la Feteşti, acolo unde timp de 10 zile au fost deţinuţi. Prof. Tudor a aflat, recent, că aici aceştia au fost trataţi omeneşte, nu au suferit vătămări fizice, nefiind agresaţi în niciun fel. 

” Atunci, la cald, s-au spus vrute şi nevrute despre regimul de detenţie la care au fost supuşi foştii lideri comunişti călărăşeni. Mai târziu, din cărţi pe care le-au publicat atât Ioan Foriş, cât şi Gheorghe Glodeanu, acesta din urmă fost lider politic comunist la Ialomiţa dar pe care evenimentele din 22 decembrie l-au găsit în judeţul Călăraşi şi, în consecinţă, a fost arestat şi depus la aceeaşi unitate militară din Feteşti, am aflat că la Feteşti scurtul regim de detenţie al foştilor lideri comunişti locali a fost mai degrabă un sejur plăcut!

Despre perioada detenţiei de la Feteşti, prin hazard, recent am intrat în posesia unor documente originale, de fapt declaraţiile olografe ale tuturor celor deţinuţi la Feteşti în perioada 22 decembrie-31 decembrie 1989. Voi publica doar câteva dintre acestea, cu precizarea că toate documentele originale care se află acum în posesia mea vor fi predate Filialei Călăraşi a Arhivelor Naţionale, pentru că, în opinia mea, fac parte din Fondul Arhivistic Naţional”, a explicat prof. Tudor.

Ioan Foriş, ultimul prim-secretar

Este vorba despre declaraţia lui Ioan Foriş, ultimul prim-secretar al Comitetului judeţean PCR, Gheorghe Dragomir, ultimul primar comunist al municipiului Călăraşi, Elena Chiriţă, fostă secretar cu propaganda şi procesul-verbal de constituire a Comitetului de sprijin al procurorilor.

Ultimul personaj emblematic al regimului comunist care a condus destinele judeţului Călăraşi a rămas în amintirea oamenilor ca un monument de bun-simţ, modest, inteligent, dar din calea căruia era bine să te fereşti. Ioan Foriş, prim-secretar al Comitetului Judeţean al PCR Călăraşi, a fost adus pe malul Borcei tocmai de la Satu-Mare în anul 1984.

Personaj de carte

Ioan Foriş apare bine creionat în lucrarea jurnalistului Gheorghe Frangulea, “Călăraşi, mon amour”, publicată de editura Pământul în anul 2010. Trecând în revistă lumea de dinainte de 1989 din Călăraşi, dar şi cea de după Revoluţie, Frangulea aminteşte în lucrarea sa şi de Ioan Foriş.  L-a cunoscut personal şi-l descrie ca fiind “un monument de bun-simţ, de omenie şi, în final, de caracter. Felul său de a fi era copleşitor de modest. Orice contact cu el(voit sau nu) te determina să te ruşinezi în faţa sa prin simplitatea de care dădea dovadă, dusă, uneori, până la extreme”.

Cel mai bine informat

Tot acesta aminteşte că orice discuţie cu Ioan Foriş era o adevărată lecţie de cumpătare, însă până la un anumit punct, deoarece ştia să ducă discuţia pe terenul său şi afla de la interlocutor mai mult decât şi-ar fi propus. Iată ce notează Gheorghe Frangulea în lucrarea sa: “ Era un mare pescar de guvizi politici pe care îi înghiţea din privire. Discuţia cu el necesita foarte multă inteligenţă şi diplomaţie şi devenea un adevărat ritual. Dacă nu ştiai că modestia sa este doar o capcană, erai tentat să te vinzi din două fraze. El, adică Foriş, prin felul său de acţiune, doar cumpăra şi nu vindea niciodată din casă. Spre deosebire de Martin sau Bejan(n.r: Vasile Martin şi Dumitru Bejan, foşti primi-secretari ai judeţului şi ei), a fost, cred, omul cel mai bine informat din judeţ, deşi credeai că habar nu are pe ce scaun stă sau despre ce este vorba”.

Revoluţie populară sau lovitură de stat?

Despre ce a fost în Decembrie 1989, Revoluţie populară sau Lovitură de stat orchestrată pe fondul nemultumirilor generale ale românilor faţă de Regimul Ceauşescu,  cred că istoria va da cât de curând un verdict cât mai aproape de adevăr.

În ceea ce ne priveşte, evenimentele desfăşurate la Călăraşi la  sfârşitul lunii decembrie 1989 ne sunt încă proaspete în memorie. Mai mult, în urmă cu ceva vreme, pregătisem pentru publicare nişte însemnări personale, pe care le intitulasem „Şapte zile, cât şapte ani”, proiect pe care nu ştiu din ce motive l-am abandonat. În esenţă, încercam să descriu, aşa cum le-am trăit eu, primele zile tulburi ale instalării noii puteri politice  la Călăraşi, începând cu evenimentele petrecute la 22 decembrie 1989, când foştii lideri locali comunişti, în frunte cu Ioan Iuliu Foriş, ultimul prim-secretar al Comitetului judeţean PCR, au fost arestaţi şi duşi la Unitatea militară de aviaţie de la Feteşti, unde au fost deţinuţi până pe 31.12.1989, când au fost puşi în libertate şi li s-a stabilit regim de domiciliu forţat”, a explicat Tudor.

De două ori deputat

Doctor în istorie, specializarea istoria administraţiei, Constantin Tudor a publicat zeci de lucrări, studii şi articole de specialitate.

În 1999, a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea Bucureşti, avându-l ca îndrumător pe academicianul Dan Berindei.

În perioada 1981-1989 a  fost primul director al Arhivelor Naţionale la Călăraşi. A fost consilier şef al Inspectoratului Judeţean pentru Cultură, în perioada 1990 -1995, iar în perioada 1997 - 2000 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Călăraşi.A fost prefect al judeţului de două ori şi deputat în Parlamentul României în mandatul 2004-2008.