Crezul Anei Aslan, femeia care găsit leacul pentru tinereţe fără bătrâneţe: „Să fii veşnic tânăr înseamnă să fii optimist, să ai un ideal pentru care să lupţi”
0Nu se moare de bătrâneţe, ci de boala" a fost crezul în slujba căruia Ana Aslan şi-a pus toată viaţa şi pe care l-a demonstrat prin propria ei experienţă de viaţă. Cel mai cunoscut medic geriatru român a inventat primul medicament capabil să întâzie procesul de îmbătrânire. Pentru invenţia sa a fost supranumită „Femeia care a învins bătrâneţea”.
A creat Gerovitalul H3, produs biotrofic de origine românească, şi a înfiinţat primul institut dedicat luptei contra bătrâneţii şi bolilor vârstei a treia. A muncit 12 ore pe zi, a renunţat la viaţa personală şi a nu a regretat nicio secundă sacrificiul. „Eu nu trăiesc în trecut. Eu în general trăiesc în prezent şi viitor. Nu mă gândesc la trecut, nici măcar nu îmi amintesc de trecut. Cred că altă trăsătură care m-a ajutat este aceea că nu regret nimic. Aşa am fost în viaţă şi aşa sunt acum. Nu regret nimic, nici lupta pe care am avut-o, nici că sunt singură, nimic! Da, eu aşa sunt!” , aşa se descria Ana Aslan .
Medicul celebrităţilor
Ana Aslan a inventat în 1952 Gerovitalul, un produs minune menit să combată bătrâneţea. Produsul a ajuns celebru în întreaga lume. Tot în 1952 a amenajat un institut dedicat problemelor vârstei a treia. Aceasta a fost prima instituţie din lume dedicată cercetării geriatrice. În 1952, Ana Aslan a primit premiul international si medalia "Leon Bernard", distincţie acordată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei. În 1974 , institutul Anei Aslan s-a extins cu o secţie clinică nou.În 1980 cercetătoare a inventat, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, produsul geriatric Aslavital. Produsul a fost brevetat în 1980.
Pacienţi: regi şi şefi de stat
La clinica Anei Aslan au ajuns cele mai mari personalităţi ale vremii. În istoria medicinei româneşti niciun alt medic nu a fost atât de solicitat de oameni importanţi, de la regi, şefi de stat, scriitori celebri, vedete. Printre pacienţii Anei Aslan s-au numărat Pablo Neruda, Salvador Dali, Miguel Asturias, Charlie Chaplin, Mareşalul de Gaulle, Indira Ghandi, Regele Arabiei Saudite, Generalul Franco, Mareşalul Tito, Marlene Dietrich, Lillian Gish, Aristotel Onasis, Jaqueline Kenedy,dna ltzack Shamir.
10 citate célèbre de la cercetătoarea care a inventat Gerovitalul:
1. Nu se moare de bătrâneţe, ci de boală.
2. Când ajungi să faci mai mult decât ceilalţi într-un domeniu oarecare, eşti întotdeauna suspectat. Ţi se cer din ce în ce mai multe probe că ai avut dreptate.
3. Numai nebunii nu se tem de nimic.
4. Sportul este un izvor de sănătate şi prospeţime, un factor de longevitate.
5. Când eram tânără, îmi dădeam salariul de internă pe o lună pentru o rochie frumoasă.
6. Nu regret nimic, nici lupta pe care am avut-o, nici că sunt singură, nimic! Da, eu aşa sunt!
7. Eu nu trăiesc în trecut. Eu în general trăiesc în prezent şi viitor. Nu mă gândesc la trecut, nici măcar nu îmi amintesc de trecut. Cred că altă trăsătură care m-a ajutat este aceea că nu regret nimic. Aşa am fost în viaţă şi aşa sunt acum.
8 .Întotdeauna m-am bucurat să împart din ce am ştiut.
9. "Să fii veşnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, înseamnă să fii optimist, să te simţi bine, să ai un ideal în viaţă pentru care să lupţi şi pe care să îl cucereşti"
Visa la avioane
Ana Aslan s-a născut la Brăila, pe 1 ianuarie 1897. A fost cel mai mic copil al soţilor Sofia şi Margarit Aslan. Şi-a pierdut tatăl la 13 ani şi s-a mutat cu mama la Bucureşti. Aici a absolvit în 1915 ” Şcoala Centrală”. La vârsta adolescenţei visa să se facă pilot şi chiar a zburat cu un mic aparat, tip Bristol - Coandă. Când s-a decis să devină medic şi şi-a anunţat mama că vrea să urmeze cursurile Facultăţii de Medicină mama ei s-a opus. Sofia Aslan considera că medicina nu este o meserie potrivită pentru o femeie. Ca să-şi înduplece mama, Ana a intrat în greva foamei.
A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti între 1915 si 1922. În perioada Primului Război Mondial, Ana Aslan a îngrijit soldaţi în spitalele militare din spatele frontului de la Iaşi. După război s-a întors în Bucureşti şi a lucrat alături de neurologul Gheorghe Marinescu. A lucrat ca preparator la clinica II din Bucureşti, unde şi-a pregătit teza de doctorat. A lucrat la spitalele Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, Clinica Medicală din Timişoara şi Spitalul CFR. În anul 1949 a fost numită şef al Secţiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti. A început să experimenteze procaina în afecţiunile reumatice. Şi-a aplicat cercetarea pe cazul unui student care era ţintuit la pat din cauza unei crize de artroză. Şi-a continuat mai apoi cercetările la un azil de bătrâni. Studiile şi cercetările sale au relevat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă.
Refuzată de comunişti
Ana Aslan a murit la 91 de ani răpusă de boală. A fost convinsă că nu bătrâneţea a răspus-o, ci boala. Şi-a dorit să fie înmormântată creştineşte, cu preot şi să fie depusă alături de mama şi fratele ei. Comuniştii i-au refuzat dorinţa. De la morga spitalului Elias unde a murit, a fost dusă la cimitirul Bellu, unde a fost înmormântată fără preoţi. Noaptea, pe mormânt, i s-a pus o cruce pe care a fost scris : Ana Vasilichia Aslan, 1897-1988.
Vă recomandăm şi:
Povestea Sofiei Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume