Ce păţim când avem exces de fosfor în sânge. Cum corectăm valoarea mineralului care susţine întregul organism
0Mineral esenţial pentru energizarea şi revigorarea organismului şi sănătatea inimii, fosforul este unul din factorii care are un rol important în metabolismul glucidelor şi lipidelor, ajută în procesele de creştere şi regenerare şi asigură, împreună cu calciul, sănătatea dinţilor şi gingiilor.
Când acesta are valori crescute în sânge favorizează formarea de calculi renali, dar indică şi boli ale glandelor paratiroide şi tumori ale oaselor.
“În general, acesta este legat de calciu formând fosfatul de calciu necesar creşterii oaselor, precum şi menţinerii integrităţii oaselor şi dinţilor, având de altfel un rol important în metabolismul glucidelor şi lipidelor. De asemenea, fosforul are rol în buna funcţionare a sistemului nervos, a inimii şi a enzimelor (fermenţilor). Fosforul din organism provine din alimente care conţin mari cantităţi din acest mineral ca: lapte, brânză, ouă, icre, creier, carne, peşte, cerealele integrale, soia, fructe uscate sau oleaginoase (nuci, migdale), seminţe de dovleac”, explică dr. Denisa Zaharia, medic de familie.
Ce păţim când e în exces
Fosforul sanguin creşte în sânge după ingestia excesivă de alimente care conţin fosfor, după tratamentul cu vitamina D, în insuficienţa renală, în bolile glandelor paratiroide, în tumori ale oaselor. “Excesul de fosfor în sânge se elimină prin urină sub formă de fosfat de calciu, fapt care favorizează formarea de calculi urinari. O urină care conţine o cantitate prea mare de fosfat de calciu se tulbură devenind albicioasă în următoarele 30-60 de minute de la urinare. La celălalt pol, scăderea fosforului sanguin se întâlneşte în cazul lipsei sale din alimentaţie, în lipsa vitaminei D, în rahitism şi în boli ale intestinului cu diaree cronică, care perturbă absorbţia de fosfor din intestin. De menţionat că la copii valorile fosforului urinar sunt mai mari şi scad progresiv pe măsura înaintării în vârstă”, spune specialistul.
În tandem cu calciul
Fosforul ajuta în mărirea energiei nervoase, intelectuale şi sexuale. Participă la metabolismul glucidelor, grăsimilor şi la transportul de energie. De asemenea, acesta intră în compoziţia oaselor şi a dinţilor. Este unul din constituenţii acizilor nucleici implicaţi în sinteza proteinelor şi în transmiterea caracterelor ereditare. “Fosforul se află în fiecare ţesut, fiind un trofic al oaselor. Ca şi fierul, fosforul nu poate fi folosit în organism decât cu ajutorul calciului. În combinaţie cu calciul, fosforul ajută la construcţia întregului organism, fiind folosit de nervi şi muschi în mod deosebit. Intervine în toate funcţiile organismului, iar absorbţia sa poate fi împiedicată de cantităţi excesive de calciu”, spun medicii..
Iată ce alimente conţin fosfor:
• migdale (450 mg),
• nuci (439 mg),
• alune (355 mg),
• cătină (198 mg),
• castane (90-190 mg),
• smochine uscate (105 mg),
• pătrunjel rădăcină, mazăre, conopida, păstârnac, fasole verde, varză, cicoare, sparanghel, urzici, cereale, usturoi, ţelină, morcov, ceapă, păpădie, polen, zmeură (44 mg),
• caise (36 mg),
• coacăze negre (34 mg),
• coacăze roţii (32 mg),
• smochine proaspete (32 mg),
• banane (29 mg),
• cireşe (26-31 mg),
• fragi (27 mg),
• măceşe, viţine (25 mg),
• mure (24 mg),
• prune, corcoduşe, portocale, căpţuni (23 mg),
• afine (13 mg),
• germeni de grâu, praz, roşii, struguri.
Vă recomandăm şi: