Yam, cartoful chinezesc aclimatizat la Buzău. Toată planta este comestibilă

Fructul pământului, cartoful chinezesc sau yam, a fost aclimatizat în România. Se apropie la gust de cartoful dulce. Inclusiv frunzele și tuberculii aerieni sunt comestibili.

Fructul pământului, cartoful chinezesc sau yam, a fost aclimatizat în România și promite să devină o plantă extrem de valoroasă. Tuberculii de yam sunt lungi, cresc la adâncimi de peste 80 de centimetri şi se apropie la gust de cartoful dulce. Inclusiv frunzele și tuberculii aerieni sunt buni pentru consum, spun cercetătorii buzoieni.

Yam provine din China şi Estul Asiei, este răspândit în Japonia, Coreea şi Vietnam, unde este intens folosit în alimentaţie şi nu numai. În România, specia a fost luată în studiu după anul 2015 de către Laboratorul de Genetică din cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Cercetătorii coordonați de Costel Vânătoru, acum directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău, au reuşit aclimatizarea speciei, aceasta putând fi cultivată în spaţii protejate şi câmp în sistem palisat.

Oamenii de știință au aflat în cadrul experimentelor efectuate mai întâi la Stațiunea de Cercetare pentru Legumicultură, apoi în serele Băncii de Resurse Vegetale Buzău, că specia adusă din Asia este foarte rezistentă la dăunători și boli. Poate fi consumată aproape în întregime.  

„Vorbim despre o specie nouă, aclimatizată, yam, cu originea în Asia. Este o plantă de la care se consumă toate organele vegetative, inclusiv rădăcinile, care așa cum vă spuneam, sunt sub formă de tuberculi, pe urmă frunzele și chiar tuberculii aerieni. Este o plantă valoroasă care rezistă foarte bine în condițiile pedoclimatice ale țării noastre”, explică cercetătorul Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău. 

Tuberculul crud de yam este dulce şi amidonos, dar mucilaginos atunci când este tăiat sau răzuit, explică Vânătoru. Se poate consuma în stare crudă, după îndepărtarea epicarpului care poate cauza iritaţii uşoare ale pielii.

„Se recomandă folosirea unei mănuşi din latex, iar dacă apare vreo iritaţie se aplică oţet sau suc de lămâie. Chiar şi tuberculii curăţaţi se îmbăiază în apă cu oţet pentru neutralizarea cristalelor de oxalaţi care provoacă iritaţiile şi pentru prevenirea decolorării”, spune Costel Vânătoru.

Tuberculii de yam au forme neregulate și ajung la greutatea de până la 800 de grame. În China, cartoful nu se consumă numai în stare crudă, ci și prăjit și apoi asezonat cu diverse sosuri.  

Această plantă se comportă precum o liană care crește până la cinci metri înălțime. Se înfășoară pe arac în sensul acelor de ceasornic. Frunzele ating 11 centimetri lungime și sunt comestibile, la fel ca micii bulbi care cresc la baza frunzei. Tuberculii aerieni sunt rotunzi și ajung la doi centimetri lungime.

„Yam are frunzele comestibile și produce tuberculi și la axila frunzei. Acum sunt mici, dar când ajung la dimensiunea unei măsline mari devin foarte gustoși. Rivalizează cu apreciatele trufe pe care le găsim foarte greu și care sunt foarte scumpe. Putem obține o cultură de yam și ne putem bucura gustativ ca și cum am folosi apreciatele trufe. Florile cartofului chinezesc au aromă de scorţişoară”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

Suplimentele alimentare şi loţiunile obţinute din extract de yam conţin hormoni asemănători cu cei umani. De aceea, sunt promovaţi în medicina alternativă pentru o serie de afecţiuni, incluzând prevenirea cancerului, tratarea bolii Crohn şi a tusei convulsive.

Potrivit specialiștilor buzoieni, planta este tolerantă la îngheţ, ceea ce o face pretabilă cultivării pe diverse tipuri de sol şi în diverse climate. Se poate înmulţi prin seminţe, tuberculi aerieni sau tuberculi de sol. Atunci când frunzele se usucă, tuberculii de sol sunt pregătiţi pentru recoltare.