Semnele accidentului vascular ischemic şi importanţa trombolizei în tratarea acestei afecţiuni

Mâncarea tip fast-food, stresul, obezitatea sunt câţiva dintre factorii care au dus la scăderea mediei de vârstă în cazul accidentului vascular cerebral (AVC). Acesta afectează, în ultimii ani, tot mai mulţi tineri, deşi această afecţiune era considerată în trecut una specifică vârstnicilor. Există însă un tratament salvator în caz de AVC, numit tromboliză, care trebuie aplicat în primele ore de la instalarea semnelor de boală.

Statisticile cu privire la riscul de accident vascular cerebral, în România, arată  că AVC-ul este a doua cea mai comună cauză de deces, în România, după infarctul miocardic. 

România se află pe locul 3, în Europa, în ceea ce priveşte cazurile noi de AVC diagnosticate în fiecare an. România se află pe locul 2, în Europa, în ceea ce priveşte cazurile de deces şi de infirmităţi provocate de AVC.

AVC-urile sunt de două feluri, cel hemoragic, când se rupe un vas de sânge şi o parte a creierului este invadată de sânge şi ischemic, atunci când un vas de sânge se înfundă şi o parte din creier nu mai poate fi irigat cu sânge. 

În majoritatea cazurilor, accidentul vascular cerebral este cauzat de faptul că un cheag de sânge blochează o arteră, iar o anumită porţiune a creierului ajunge să nu mai fie irigată cu oxigen, aceasta cedând.

Există însă un tratament salvator în caz de AVC ischemic, numit tromboliză, care trebuie aplicat în primele ore de la instalarea semnelor de boală. Este o metodă terapeutică netraumatizantă prin care se pot dizolva cheagurile de sânge, la nivel cerebral. 

”În accidentul vascular ischemic, tratamentul de top şi de prim protocol este tromboliza. Înseamnă practic dizolvarea cheagului care a obturat o arteră principală din creier şi, automat, tratat la timp, produce remiterea acelui deficit neurologic cu care pacientul se prezintă”, spune medicul Alina Diacenco, şeful Secţie Neurologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău. 

Practic, este vorba despre injectarea unei substanţe trombolitice sau fribrinolitice, cum mai este ea numită, care are capacitatea de a dizolva aceste cheaguri şi de a restabili circulaţia sangvină în zona afectată. Acest lucru face ca ţesutul cerebral parţial ischemiat să nu se mai necrozeze, ceea ce va ajuta la remiterea aproape completă a deficitului neurologic.

Recomandarea generală este de a se face tromboliza în primele 4-5 ore după formarea cheagului, în aşa numita „fereastră terapeutică”. Pentru utilizarea acestui tip de terapie există un protocol medical specific, pentru că nu se aplică tromboliza decât după respectarea unor criterii clinice şi paraclinice foarte clare.

”Important este ca populaţia să recunoască semnele accidentului vascular verebral. Atenţie dacă apare un deficit motor pe o anumită parte a corpului, sub forma unei hemipareze, dacă apar tulburări de vorbire, tulburări de coordonare, ameţeli instalate brusc, schimbarea vocii, tulburări de vorbire dar şi de înţelegere. Pacientul sau ruda în primul rând trebuie să anunţe ambulanţa şi cât mai repede să se prezinte la o unitate de urgenţe. Este foarte important timpul şi cu cât mai repde recunoşti semnele cu atât şansele. Trebuie notată ora debutului de către rude.” dr. Alina Diacenco, şeful Secţie Neurologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău

Semnele care prevestesc un accident vascular cerebral:

*Durerea puternică de cap (cefalee) care apare în cazul accidentului vascular hemoragic. Intenstitatea este variabilă;

*Slăbirea forţei în unul dintre membre, senzaţia că nu poţi mişca mâna sau piciorul, precum şi furnicături sau amorţeli;

*Tulburări de vorbire, concretizate prin dificultăţi în articularea cuvintelor, vedere dublă;

Medicii specialişti neurologi precum şi neurochirurgii susţin că în momentul de faţă persoanele tinere sunt mult mai stresate, fac tot mai puţină mişcare, consumă mai multă mâncare nesănătoasă de tip fast-food, goana pentru un loc de muncă le afectează efectiv inima şi creierul, lăsând ca stresul cotidian să le altereze sănătatea.

”Din păcate, în ultimul timp, din ce în ce mai mulţi tineri suferă accident vascular cerebral. Vârsta nu mai este un criteriu de tromboliză, înainte era un criteriu până în 80 de ani, acum nici atât. Aproape că nu mai există pat liber”, a menţionat şeful Secţie Neurologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău,  medicul Alina Diacenco.

Începând din această lună,  Spitalul Judeţean Buzău a fost adăugat pe lista unităţilor medicale care pot asigura tromboliza, o procedură ce le poate salva viaţa  pacienţilor care ajung la spital în cel mult 4 ore şi jumătate, de când au suferit un AVC ischemic.