Ministrul Agriculturii a anunţat la Buzău înfiinţarea Băncii Naţionale de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante aromatice şi medicinale

O decizie extrem de importantă pentru viitorul agriculturii româneşti, dar şi pentru alte sectoare ale economiei naţionale a fost luată, joi seara, la Buzău, de către ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat că, până în luna septembrie, vor fi îndeplinite toate formalităţile pentru înfiinţarea Băncii Naţionale de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante aromatice şi medicinale. 

Banca va lua fiinţă prin Ordonanţă de Urgenţă, iar banii necesari vor fi acordaţi de Guvernul României.

Ministrul Daea a venit la Buzău, alături de responsabili de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV), de preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, profesorul Gheorghe Sin, şi de vicepreşedintele Academiei, fostul ministru Valeriu Tabără.

Timp de câteva ore, s-au efectuat vizite în solarii şi pe teren şi s-a discutat aplicat despre posibilităţile pe care le oferă cercetarea buzoiană. Impresionat de nivelul cercetării buzoiene, ministrul a stabilit un plan de măsuri pentru revigorarea Staţiunii. 

Totul va culmina însă cu înfiinţarea, până în luna septembrie, a Băncii Naţionale de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante aromatice şi medicinale, la propunerea primarului municipiului Buzău, Constantin Toma. Aici ar urma să se păstreze toate soiurile de legume româneşti obţinute ca rezultat al cercetării. 

„Ne-am întâlnit cu domnul ministru Petre Daea în biroul viceprim-ministrului României, domnul Marcel Ciolacu. I-am povestit despre situaţia dezastruoasă în care se află Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău şi despre faptul că baza de seminţe de legume a României este depozitată, spre păstrare, în saci şi pungi. Este vorba despre soiurile româneşti obţinute ca urmare a cercetării din ultimii 70 de ani”, a  declarat primarul municipiului Buzău.

La Buzău, cercetarea în legumicultură începe în mod oficial în 1957, însă activitatea în acest domeniu există de la 1867, odată cu venirea cultivatorilor bulgari, consideraţi unii dintre cei mai iscusiţi legumicultori.

Într-un interviu pentru Adevarul.ro, cercetătorul buzoian Costel Vânătoru vorbeşte despre necesitatea finanţării unei bănci de gene, de către stat, astfel încât vechile legume şi zarzavaturi să fie conservate pentru posteritate.

Reporter: Care sunt factorii care afectează în acest moment legumicultura?

Costel Vânătoru: În primul rând, factorii climatici sunt cei care condiţionează foarte mult viaţa plantelor. Fiecare specie are cerinţe diferite faţă de factorii climatici, iar aici vorbim de lumină, temperatură, apă, hrană. În ultima perioadă, din cauza schimbărilor climatice, plantele au probleme serioase. De exemplu, căldurile excesive din timpul verii au făcut să se deprecieze foarte mult din producţie, la majoritatea plantelor, la tomate, la castraveţi, ardei, vinete, din cauza fenomenului de arsură solară. Ţesutul fructelor se depreciază în urma arsurii după care se pătează şi se necrozează, astfel încât ajung să nu mai poată fi valorificate.

Continuarea AICI.