Importantă cetate de pe vremea lui Decebal, cercetată de arheologi ai Muzeului Judeţean Buzău

Muzeul Judeţean Buzău a reluat cercetările arheologice în cetatea dacică de la Târcov – ”Piatra cu Lilieci”, şantier arheologic devenit tradiţie pentru cercetarea arheologică din România. Cetatea a funcţionat în perioada domniei regelui Decebal şi a rămas nelocuită după războaiele cu romanii din anii 101-102 şi 105-106 e.n..

* Colectivul ştiinţific de cercetare este format din dr. Sebastian Matei – responsabil ştiinţific, dr. Daniel Costache, ambii de la Muzeul Judeţean Buzău şi dr. Valeriu Sîrbu, de la Institutul de Arheologie Bucureşti.

Cetatea de la Târcov se află la aproximativ 7 kilometri nord de comuna Pârscov, în apropierea satului Târcov. Este plasată pe o culme greu accesibilă, numită de localnici Piatra cu Lilieci, având trei laturi abrupte şi o înălţime maximă de 735 metri. Cetatea se află într-o poziţie dominantă asupra văii Buzăului, ceea ce cu siguranţă i-a conferit un important rol militar. 

”Datele oferite de descoperirile arheologice ne-au indicat că această cetate a funcţionat în a doua jumătate a sec. I p. Chr., în perioada domniei regelui Decebal. Probabil această fortificaţie a avut un rol în sistemul defensiv organizat de Decebal şi anume de a controla accesul spre Transilvania pe cursul superior al râului Buzău”, menţionează reprezentanţii Muzeului Judeţean pe pagina de Facebook. 

Conform prezentării, din punct de vedere morfologic situl se împarte în două unităţi distincte: un platou-acropolă, lung de 160 de metri şi o succesiune de 3 terase, dintre care cel puţin două sunt fortificate cu ziduri de piatră şi lemn.

În cursul cercetărilor arheologice au fost descoperite resturi de construcţii, dintre care unele incendiate, precum şi numeroase gropi menajere sau vetre pentru foc. Săpăturile arheologice au adus la lumină numeroase artefacte dintre care cele mai numeroase sunt fragmentele de vase ceramice provenind de la chiupuri, borcane, căni, fructiere, ceşti-opaiţ, kantharoi, castroane şi străchini.

În afara vaselor ceramice au mai fost descoperite unelte şi ustensile din fier, cuţite, cuie, scoabe, arme (vârfuri de lance şi de săgeţi), podoabe şi piese de port din bronz şi mărgele din sticlă precum şi râşniţe din piatră.

Cetatea şi-a încetat locuirea probabil în timpul războaielor cu romanii din anii 101-102 şi 105-106 p. Chr.