Dovlecii uriaşi au fost micşoraţi serios de secetă. An păgubos pentru proprietarii de bostănării

În zona Buzăului, bostanii sunt cultivaţi într-o multitudine de soiuri şi dimensiuni. La Poşta Câlnău, unde este în toi recoltatul legumelor, producătorii spun că anul acesta au avut de suferit din cauza secetei.

Cel mai mare producător buzoian de dovleci, Ionel Horhocea, se află în Poşta Câlnău, comună aflată la jumătatea distanţei dintre Buzău şi Râmnicu Sărat. 

Agricultorul este şi organizatorul unui festival dedicat aromatei legume şi se ambiţionează să organizeze şi anul acesta o ediţie, la sfârşitul lunii octombrie, adaptată situaţiei impuse de pandemie.

Ferma lui Horhocea a depăşit un deceniu de existenţă şi a ajuns la o producţie anuală de peste 20 de tone de dovleci, din seminţe aduse din toate colţurile lumii. A înfiinţat cultura pe un teren moştenit de la tatăl său. 

Horhocea vinde la stradă legumele multicolore, comestibile şi decorative, chiar în faţa casei, şi este mulţumit că cei care tranzitează DN2 E85 se opresc să cumpere de la bostănăria vrăjită.

Cel mai mare dovleac din cultura curentă este cu peste 70 de kilograme mai uşor decât cel care a bătut recordul, care a fost cules anul trecut.

Uriaşul cules în 2019 a depăşit 220 de kilograme şi a fost transportat de patru persoane de pe câmp, până în locul desfăşurării festivalului anual dedicat aromatei legume. A crescut din seminţe aduse din America.

”Acest soi se numeşte Atlantic Giant. Anul trecut am avut unul de 225 de kilograme iar anul acesta cel mai mare are în jur de 150 de kilograme. Ca să crească foarte mare îi trebuie ploaie, căldură, îi trebuie mult îngrăşământ de gunoi. Faţă de alţi ani, 2020 a fost foarte slab, ca la toate culturile. Cei mai mulţi dovleci giganţi au de la 40 până la 60 de kilograme”, spune Ionel Horhocea, fermier.

Beneficiar al unei locaţii foarte bune, la ieşire din Poşta Câlnău spre Râmnicu Sărat, Ionel Horhocea şi-a amenajat un stand unde bostanii atrag curiozitatea clienţilor prin spectaculozitatea culorilor şi formelor. 

Are la vânzare dovleci pentru supă cremă, care sunt mai consistenţi, un soi de dovleac pentru plăcintă, care are o pulpă mai consistentă, foarte dulce, şi bostani decorativi.

”Dovlecii verzi sunt decorativi, cei albi sunt pentru plăcintă, dovlecii galben-portocalii sunt pentru felinare de Halloween, iar cei roşii, pentru plăcinte, sunt şi decorativi. Cel mai nou este un soi adus din Turcia, foarte gustos, dulce, perfect pentru plăcinte”, spune Horhocea.

În zonele în care se cultivă intens dovlecii, aceştia sunt folosiţi în primul rând de gospodine. Produsul culinar de bază este plăcinta de dovleac, coaptă la vatră, o reţetă care este transmisă din generaţie în generaţie. 

Dovleacul poate fi pregătit prin fierbere, coacere sau înăbuşire, însă poate fi consumat şi în formă proaspătă: ras în salate sau ca suc stors. Poate fi folosit pentru supe, adăugat în tocană sau preparat piure, ca şi garnitură. Bostanii sunt folosiţi până şi ca recipient pentru fiert sarmale. Sunt recomandaţi dovlecii cu coaja mai tare. 

Dovleacul este însă mai mult decât un produs culinar, recomandat pentru aroma sa inconfundabilă şi culoare, ci şi o sursă de sănătate. Bostanul abundă de vitamine şi nutrienţi iar consumul seminţelor sale ajută la favorizarea unui somn odihnitor pe timpul nopţii.

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Istriţa, un deal de legendă: legătura cu frumoasa fată a împăratului Carpat 

VIDEO Cascada La Şipot, de la graniţa judeţelor Buzău şi Prahova, atrage turişti în fiecare weekend