Constantin Garoflid, Pamfil Şeicaru şi Nicu I. Constantinescu, cetăţeni de onoare post-mortem ai municipiului

Şapte personalităţi buzoiene, cu activitate remarcabilă în diverse domenii, vor primi titlul onorific de cetăţean de onoare post-mortem al municipiului. La şedinţa ordinară de joi a Consiliului Local, aleşii municipali vor adopta o hotărâre în acest sens.

Decizia executivului Primăriei de a promova o hotărâre care să recunoască, încă o dată, valoarea respectivelor personalităţi ”care, prin realizările lor deosebite, au contribuit la prestigiul municipiului Buzău, în ţară şi în străinătate”, vine în contextul aniversării Centenarului României Mari. 

”În anul 2018 se împlinesc 100 de ani de la constituirea statului naţional unitar român, realizat prin unirea provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş cu Regatul României, moment important în afirmarea identităţii şi tradiţiilor naţionale. Acest moment aniversar trebuie marcat corespunzător, la nivel local şi naţional, prin organizarea şi desfăşurarea de manifestări, acţiuni şi proiecte de aniversare a Centenarului României (1918-2018) şi a primului Război Mondial. Marcarea Centenarului României este o modalitate de recunoaştere şi conservare a valorilor culturii naţionale şi diversităţii expresiei sale. În cadrul acestor acţiuni de aniversare vom desfăşura activităţi menite să omagieze şi acele personalităţi cu merite deosebite, care au adus o contribuţie deosebită în viaţa comunităţii şi la prestigiul oraşului sau a ţării în lume”, se arată în expunerea de motive a iniţiatorului proiectului, primarul Constantin Toma.

Cele şapte personalităţi buzoiene care vor primi titlul onorific de cetăţean de onoare post-mortem sunt:

Traian Săvulescu  (2 februarie 1889, Râmnicu Sărat – 29 martie 1963, Bucureşti), biolog şi botanist român, fondator al şcolii româneşti de fitopatologie, primul care a făcut cunoscută în România flora Arabiei şi Palestinei, membru şi preşedinte al Academiei Române, Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti.

Constantin Garoflid (18 martie 1872, Cândeşti – 1943), om politic român care a îndeplinit funcţia de ministru al Agriculturii în guvernele Alexandru Averescu 1 (8-19 februarie 1918), Alexandru Marghiloman (4 iunie-23 octombrie 1918), Alexandru Averescu 2 (22 iulie-16 decembrie 1921) şi Alexandru Averescu 3 (30 martie 1926-4 iunie 1927), primul preşedinte al Academiei de Agricultură din România, precum şi al Sindicatelor Agricole, dar şi preşedinte al Institutului de Cercetări Agronomice. 

Pamfil Şeicaru (18 aprilie 1894, Buzău – 21 octombrie 1980, Munchen), ziarist român, director al ziarului “Curentul”, cel mai combativ cotidian românesc în perioada dintre cele două războaie mondiale. Este considerat a fi cel mai mare gazetar dintre cele două războaie mondiale. A făcut studii juridice obţinând licenţa în Drept. 

Nicu I. Constantinescu, născut Nicu Chinţescu (1840, Craiova – 21 aprilie 1905), politician român de orientare liberală, primar al oraşului Buzău de cinci ori (1883-1888, 1889-1890, 1890-1892, 1895-1899 şi 1901- 1905) şi deputat din partea PNL în mai multe legislaturi. În calitate de primar al Buzăului, întrucât Primăria nu avea un sediu propriu, Constantinescu a comandat construirea în centrul oraşului a Palatului Comunal, care este şi astăzi clădirea-simbol a Buzăului. 

Petre Antonescu (29 iunie 1873, Râmnicu Sărat – 22 aprilie 1965, Bucureşti), arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice şi academician român, care s-a impus printre personalităţile de frunte ale şcolii de arhitectură românească, marcând activitatea arhitecturală din prima jumătate a secolului al XX-lea prin promovarea unui stil arhitectural neo-românesc. 

Irineu Mihălcescu, din botez loan Mihălcescu, (24 iulie 1874, Valea Viei – 5 aprilie 1948, Mănăstirea Agapia) a fost un teolog şi ierarh ortodox român, care a îndeplinit demnitatea de Mitropolit al Moldovei (1939-1947). După absolvirea şcolii primare din satul natal, a studiat la Gimnaziul din Buzău (1887-1889), Seminarul din Buzău (1889-1891) şi la Seminarul “Central” din Bucureşti (1891-1895). 

Constantin Giurescu ( 10 august 1875, Chiojdu – 28 octombrie 1918), istoric şi conferenţiar de istoria modernă a românilor la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti. Clasele primare le-a făcut în satul natal. A urmat liceul “Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti. A absolvit “Facultatea de litere” a Universităţii din Bucureşti. Este licenţiat în istorie şi geografie. Profesor suplinitor la liceul din Focşani, 1898. Director la liceul “Al. Hâjdeu” din Buzău, 1902-1903.