VIDEO FOTOGALERIE Casa „Ion Mincu”, bijuterie arhitectonică. Cum a fost restaurată locuinţa părintelui arhitecturii din România

La intersecţia străzilor Pitar Moş şi Pictor Arthur Verona s-a deschis casa în care a locuit părintele arhitecturii româneşti, Ion Mincu. Acum se află în grija Ordinului Arhitecţilor.

Am urmărit lucrările de restaurare, la care au participat peste 40 de studenţi, absolvenţi, restauratori, urbanişti. Coordonarea a fost asigurată de Şerban Sturdza şi Elena Vasilica Martin.

Aşa cum îmi povestea Şerban Sturdza, lucrările de reabilitare, restaurare, conservare au început în 2004, au urmat pauze, în 2009 a început lucrul la plafoanele din camera-capelă, iar din 2012 au scos la iveală o casă nouă, simplă, dar care poartă amprenta istoriei.

Dacă în urmă cu 6 luni, casa era un şantier plin de praf, materiale de construcţie, schele metalice, uleiuri şi substanţe de curăţat, cu multe mâini care operau cu bisturie şi pensule, acum, în interior, fotografii de la un atelier din Roşia Montană au umplut spaţiul. S-a lucrat la restaurarea lambriurilor şi a tavanelor, la pereţi şi sobe-bijuterii, la ferestrele originale şi la dulapurile încastrate. Mobilierul a fost ales cu gust, din lemn masiv, există o hotă metalică, un şemineu alb în camera principală. 

Instalaţie sofisticată de sonorizare

Luna trecută, Elena Martin mi-a arătat baia minunată, cu un perete rotunjit, ce tocmai fusese amenajată în spatele unei uşi mascate, cu pereţi marini şi tavan din sticlă, cu lavoar ultramodern. „Ca semn pentru posteritate, în spatele unuia dintre dulapurile casei peretele a fost scrijelit cu numele celor care au contribuit la restaurarea imobilului, voluntari şi arhitecţi”.

Culorile alese pentru pereţi sunt calde şi îmbracă lumina filtrată de geamuri, iar tavanele care odinioară fuseseră vopsite pe toată suprafaţa s-au întors acum la aspectul original, au elemente florale. Tot în pereţi au fost păstrate în câteva locuri bucăţi din pictura originală.

Mobilierul masiv din lemn este completat de scaune cu aspect industrial şi plasmă pentru diverse proiecţii. În plus, casa a fost dotată cu o instalaţie de sonorizare sofisticată, după cum mi-a mărturisit Şerban Sturdza, vicepreşedinte OAR, permiţând pe viitor şi organizarea de concerte.

Se vrea o casă şi o curte deschise proiectelor culturale, cu un program atent controlat, conferinţe, expoziţii, întâlniri şi lansări. Elena Martin propunea Open Days, dar se pare că va fi mai mult decât atât, casa va fi inclusă în circuitul cultural, aşa cum, pe aceeaşi axă, se află şi Cărtureştiul. 
 

Zilele acestea se lucrează la faţadă, curtea însă nu va fi modificată, „nu vom face măriri de suprafeţe”, declara Şerban Sturdza. Nici nu ne aşteptam la aşa ceva din partea celor care gândesc imobile! La transformarea casei au contribuit 6.000 de arhitecţi.

Câteva coordonate: casă de sfârşit de secol XIX – început de secol XX, categoria B, arhitect Ion Mincu. Se află în apropiere de Piaţa Lahovari, la Nord, Grădina Icoanei la Est şi Bd. Gh. Magheru la Vest.

Din documentele puse la dispoziţie de OAR, din fişa casei, reiese că aceasta a aparţinut arhitectului Antonio Gaetano Burelli. Ion Mincu a cumpărat-o de la acesta în 1890 şi a locuit-o până în 1912, aducând câteva modificări.

Construcţia (910 metri pătraţi suprafaţa totală) a fost ridicată  în zona mahalaua Popa Ivaşcu, denumită apoi Pitar Moş, după numele bisericii din zonă. Proprietatea a fost la început deţinută de Poşta Românească.

În perioada aceea, sfârşit de secol XIX – început de secol XX, modelul de construcţie al caselor „obişnuite” era din zidărie tencuită, cu planşee din lemn, pivniţe acoperite cu bolţi de cărămidă. Acoperişurile erau ridicate cu şarpantă de lemn şi susţineau învelitori din ceramică sau tablă. Porţile erau metalice.

Prima expoziţie - despre Roşia Montană

Casa Ion Mincu şi Grădina OAR sunt, începând de marţi – 9 octombrie, gazda expoziţiei de fotografie „Patrimoniul din Roşia Montană în imagini”. Programul de vizitare al expoziţiei este: 9 – 14 octombrie, luni – sâmbata, între orele 10.00 – 17.00, duminica între orele 10.00 – 14.00.

Fotografiile cuprinse în expoziţie au fost realizate în cadrul unui atelier desfăşurat în Roşia Montană în perioada iunie - august 2012, cu participarea fotografilor: Ştefan Angelescu, Cătălin Chiriloi, Edmond Kreibik, Johannes Kruse, Manfred Mehrer, Radu Sălcudean, Călin Şuteu şi Daniel Vrăbioiu.

Expoziţia a fost prezentată iniţial în cadrul festivalului FânFest desfăşurat în luna august la Roşia Montană, iar ulterior, în luna septembrie, la Cluj în Bastionul Croitorilor. După prezentarea din Bucureşti, expozitia urmează să fie itinerată la Viena şi apoi din nou în ţară.

Demersul se vrea o mai bună conştientizare a patrimoniului cultural de la Roşia Montană.
Proiectul este derulat de Asociaţia Alburnus Maior şi partenerii: a|r|a - Arhitectură. Restaurare. Arheologie, EXTRAART şi FORMATEST, cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN).