VIDEO 553 de ani de existenţă: Cât de mult iubesc bucureştenii oraşul lor, de ziua Capitalei FOTOGALERIE
0După 553 de ani de la prima atestare a Bucureştiului şi sute de transformări şi aglomerări urbanistice oraşul lui Bucur a ajuns un Babilon. Tu poţi să-l mai iubeşti?
Jurnaliştii de la „Adevărul‟ au realizat un sondaj în care bucureştenii şi-au arătat admiraţia sau dezamăgirea faţă de Capitală. Majoritatea dintre cei intervievaţi iubesc oraşul pentru celebrul Centru Vechi, pentru parcurile frumos îngrijite, pentru cinematografe sau teatre.
Au existat, de asemenea, şi persoane care s-au arătat dezamăgite de câinii maidanezi sau de aglomeraţia din orele de vârf.
Însă nu mulţi cunosc, cu adevărat, istoria Bucureştiului sau, mai exact, istoria Bucureştilor.
Întemeierea oraşului rămâne în continuare o dilemă. Cei mai bătrâni susţin sus şi tare că înfinţarea Bucureştiului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alţii pescar, boier sau haiduc.
O altă tradiţie, din secolul al XVI-lea, vorbeşte despre Negru Vodă ca întemeietor al Bucureştiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, după o călătorie prin Ţara Românească.
Însă, prima atestare certă a oraşului datează din 1459, când, în ziua din 20 septembrie, domnitorul Vlad Ţepeş scuteşte de dări şi întăreşte dreptul de proprietate al unor locuitori.
CLICK pentru a vedea imaginile cu Bucureştiul anilor `60 şi cel din ziua de azi!
Documentul care dovedeşte atestarea din 1459 a fost descoperit în jurul anului 1900, însă foarte deteriorat.
Oraşul se dezvoltă în continuu în timpul domnitoriilor care au preluat conducerea ţării după Vlad Ţepeş, respectiv Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Ţepeş, şi Mircea Ciobanu, iar din secolul al XVII-lea se extinde şi pe malul drept al Dâmboviţei.
Oraşul continuă să se dezvolte până când Mihai Viteazul devine domnitor al Ţării Româneşti, în 1593, iar un an mai târziu începe lupta antiotomană. La 15 august 1595, Capitala este ocupată de turci, aceştia urmând să se retragă în octombrie 1595, când Sinan Paşa, conducătorul otomanilor, a prădat şi a incendiat oraşul.
Oraşul mai trece printr-o perioadă neagră, când este devastat în urma răscoalei seimenilor din 1655 şi a incendiului din 1658.
Un an mai târziu, Bucureştiul devine Capitala Ţării Româneşti, în timpul domniei lui Gheorghe Ghica şi începe o perioadă de refacere şi de dezvoltare.
Mai târziu, în 1716, sunt fixate pentru prima dată coordonatele Bucureştiului - 44°22' latitudine nordică și 23°48' longitudine estică. De asmenea, încep să se construiască mănăstiri, precum mănăstirea Văcăreşti, bisericile Creţulescu şi Stavropoleos şi aşezământul „Domniţa Bălaşa‟.
Click pe fotogalerie pentru a vedea fotografiile făcute de soldaţii nemţi!
Printre schimbările din acea vreme se numără şi redenumirea străzii „Uliţa cea Mare‟, care devine Lipscani. În 1742 se ridică biserica Bucur, despre care se spune că a fost construită de însuşi ciobanul Bucur.
În următorul secol Capitala a fost supusă mai multor schimbări urbanistice, construindu-se mănăstiri, biserici, cimitire, mori industriale sau spitale.
În mai 1857 se introduce iluminatul public cu petrol lampant, devenind astfel primul oraş din lume care a folosit lămpi cu petrol la iluminatul străzilor.
La începutul anilor 1940, Bucureştiul trece prin două momente dificile: cutremurul din 1940 şi bombardamentele aliaţilor (Regatul Unit, Statele Unite ale Americii) din 1944.
În intervalul dintre sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial şi Revoluţia Română din 1989, conducerea politică a României a aparţinut unui regim comunist, impus de Uniunea Sovietică după 23 august 1944.
Comunismul cade după 45 de ani de glorie, în 1989, când bucureştenii preiau iniţiativa timişorenilor de a ieşi în stradă. Manifestaţiile şi luptele desfăşurate în Capitală hotărăsc victoria asupra regimului şi proclamarea unei noi conduceri politice.
În afara pierderilor de vieţi omeneşti şi a numărului mare de răniţi, în zilele Revoluţiei au fost avariate numeroase clădiri din oraşi. În multe faţade s-au tras focuri de armă, dar, mai important, în seara de 22 decembrie Muzeul Naţional de Artă al României şi Biblioteca Centrală Universitară din Piaţa Comitetului Central (astăzi, Piaţa Revoluţiei) au fost incendiate, producându-se pagube însemnate, cum ar fi opere de artă sau documente unicat.
sursă: Wikipedia
Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Bucureşti