„Second Life“, sub protecţia gărzilor

Programul de Protecţie a Martorilor există în România din primăvara anului 2003, fiind înfiinţat în urma recomandărilor Uniunii Europene.În prezent, prin acest program beneficiază de protecţie specială între 50 şi 70 de persoane care deţin informaţii importante în dosare grele în care sunt investigate cazuri de crimă, de corupţie, trafic de droguri sau de peroane.

Secretul este cuvântul-cheie când vorbeşti despre protecţia martorilor. Discreţia ofiţerilor care au în „tutelă” un astfel de martor este maximă şi nu permite decât informaţii aproximative, nimic nu se confirmă şi nimic nu se infirmă.

„Atunci când lucrezi cu viaţa oamenilor aflaţi în aceste condiţii orice scurgere de informaţie poate fi, teoretic, fatală persoanei protejate. Până acum nu am avut cazuri în care să i se întâmple ceva martorului care a «scăpat» informaţii. Scurgeri de informaţii au fost, dar ofiţerii noştri noştri sunt foarte bine antrenaţi. Dacă martorul îşi divulgă identitatea sau calitatea sa, atunci o face pe riscul lui“, spune directorul Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM).

Şeful Oficiului Naţional pentru protecţia Martorilor este un poliţist cu ştate vechi. Cunoaşte toate tertipurile criminalilor şi are în spate o experienţă de şate ani la Crimă Organizată, în cadrul Poliţiei Capitalei, unde a lucrat la cazuri cu rezenonanţă. A debutat cu dosarul uciderii Mihaelei Runceanu, iar de şapte ani este angajat al Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor.

„Turnătorii“ din umbră

O viaţă nouă, ruptă din decorul obişnuit i-ar putea atrage pe mulţi care cred că deţin mărturii esenţiale despre vreun inculpat într-un dosar important de corupţie, de trafic de droguri sau de persoane, dar propunerea de includere în acest program vine din partea magistraţilor. Apoi, urmează o evaluare a cazului şi într-un final Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor decide dacă martorul va beneficia de protecţie. Astfel, martorul poate rămâne în program de la câţiva ani, până la o viaţă întreagă.

Traiul persoanelor care intră în acest program al Ministerului de Interne se schimbă, uneori, chiar radical. Măsurile cele mai drastice pe care ofiţerii Oficiului de Protecţie a Martorilor le iau pentru a-i proteja pe cei pe care-i au în grijă, ajung până la „relocare“, în ţară sau în străinătate sau schimbarea înfăţişării. 

Astfel, martorul devine dintr-o dată o altă persoană, poate primi o altă identitate, i se poate schimba înfăţişarea şi, cu certitudine, i se schimbă locuinţa. „Este o schimbare majoră în cazul în care se aplică măsura de relocare, mai ales dacă martorul are o familie, dacă presupune existenţa unor copii.

O asemnea viaţă presupune nişte sacrificii. Practic trebuie să renunţe la tot. De aceea, fiecare martor este supus unei evaluări psihologice. Au fost mulţi care au cerut ieşirea din program pentru că nu suportau stresul noii vieţi“, mai explică directorul Oficiului.

Dipariţia misterioasă, apanajul sistemului

Costurile necesare pentru „acoperirea“ unui martor sunt greu de apreciat. Acestea depind de măsurile aplicate: „dacă este relocat în ţară sau în străinătate, dacă are familie sau nu sau în funcţie de cât de repede îşi găseşte un loc de muncă în noua sa viaţă”, precizează şeful ONPM.

Odată intrat în acest program, martorul nu mai are voie să comunice informaţii despre situaţia lui cunoştinţelor vechi. „Dispariţia dintr-un mediu social este apanajul sistemului“, mai spune şeful ONPM.

Martorul păstrează în tot acest timp o legătură „ombilicală“ cu ofiţerul ONPM care-l are în grijă, acesta fiind singura sa supapă către viaţa de dinainte. Anual, statul român cheltuieşte între 1.000 şi 70.000 de lei pentru un astfel de martor protejat. Pentru întreţinerea martorilor protejaţi relocaţi în România din alte ţări, cheltuielile revin statului respectiv.

Drepturi şi obligaţii

Odată intrat în programul de protecţie, martorul are unele drepturi, dar şi unele obligaţii. Principala sa obligaţie este aceea de a nu divulga secretul condiţiei sale, de a nu lua legătura cu persoane pe care le cunoştea înainte.

Martorul are dreptul de-ai fi protejată identitatea şi declaraţia, de a-i beneficia de măsuri de protecţie sporite la domiciliu, dar şi în timpul deplasrăii la sau de la organele judiciare, de a-i fi schimbat domiciliul, identitatea şi înfăţişarea, dacă este cazul, de recalificare profesională şi de asigurare a unui venit până la găsirea unui loc de muncă.