O CAPITALĂ, UN SINGUR PRIMAR Şpaga, fundaţie pentru blocurile-turn

ILEGAL Aprobarea construcţiilor gigant în Capitală s-a făcut de multe ori ocolind prevederile legale. Bucureştiul colcăie de imobile ridicate fără nicio logică, de monumente istorice dărâmate pentru a face loc clădirilor de birouri sau coloşilor de sticlă care nu se încadrează în peisaj. 

Bucureştiul este oraşul tuturor posibilităţilor când vine vorba de eliberarea autorizaţiilor de construcţii. Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) sunt aprobate cu uşurinţă de primăriile de sector, chiar dacă acest lucru presupune apariţia unor clădiri de zeci de etaje în zone de case, iar autorizaţiile de construcţie sunt eliberate chiar dacă încalcă decizii judecătoreşti.

„Aproape 80 la sută dintre PUZ-urile făcute la sectoare sunt ilegale din punctul de vedere al Direcţiei de Urbanism a Capitalei. Asta înseamnă că 80 la sută din ce s-a ridicat în Bucureşti, în sectoarele 2, 3, şi 6 este haotic”, a spus Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale „Eco Civica”. Mai mult, acesta spune că există situaţii în care avizele pentru construcţii sunt obţinute foarte repede, cu toate că demersurile ar trebui să dureze mai mult. „Se practică traficul de influenţă şi nu numai”, a precizat Rădulescu Dobrogea. 

Situaţii absurde ignorate
ONG-urile preocupate de starea oraşului scot în evidenţă cazuri absurde care se bat cap în cap cu prevederile legii şi chiar cu logica. Spre exemplu, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat un PUZ, după ce îl resprinsese deja în prealabil.

O astfel de situaţie a fost observată în cazul clădirii de pe strada Bărăţiei nr. 33. Acesta a fost respins în luna iunie a anului 2009 şi aprobat în august 2009.

Un caz de nerespectare a rigorilor legii a fost semnalat de către o familie de pe strada Plaviei, din sectorul 1, acolo unde a fost ridicată o construcţie fără autorizaţie. Din cauză că respectiva clădire era lipită de casa reclamanţilor, pereţii au început să se crape. „L-am dat în judecată şi am câştigat. Problema este că Primăria Sectorului 1, deşi era vorba de o sentinţă judecătorească definitivă şi irevocabilă şi trebuia să sisteze construcţia, nu a ţinut cont de asta şi a eliberat o nouă autorizaţie, pentru încă un etaj. Nu s-a respectat hotărârea judecătorească, nu s-a ţinut cont de absolut nimic”, a spus Ilinca Vârtej, bucureşteancă. 

„Legea Capitalei” ciunteşte puterea primarilor de sector

În primăriile de sectoare s-au format adevărate „lanţuri umane corupte” care facilitează demersurile pentru ridicarea clădirilor. Pentru obţinerea unei autorizaţii de construcţie, spre exemplu, taxele „pe sub mână” sunt stabilite în funcţie de zonă, de mărimea proiectului şi de investiţia ce urmează să fie făcută, ajungându-se în unele situaţii până la sume gigantice de 60.000 de euro pentru garantarea obţinerii unei autorizaţii de construcţie. „Diferenţa de timp pentru obţinerea unei autorizaţii de construcţie poate fi şi de şase luni, dar se pot da bani ca să meargă mai repede. Poţi aştepta şi un an o autorizaţie dacă n-ai dat nimic, însă dacă ai plătit se merge foarte repede, chiar şi o lună”, a spus Ilinca Macarie, arhitect.

Una dintre explicaţiile găsite pentru situaţia actuală ar fi contextul politic de acum aproape 10 ani. „În 2002, Primăria Capitalei a fost ciuntită de o mare parte din atribuţii, ca să se dea primarilor de sector de atunci posibilitatea să se afirme plenar în toate aspectele, inclusiv cel pecuniar”, a spus Răzvan Murgeanu. Prin „Legea Capitalei”, această situaţie ar fi reglementată şi primăriile de sector nu ar mai avea la fel de multe atribuţii. Sistemul s-ar simplifica şi, odată cu el, şi traseul şpăgilor. „Doar Consiliul General va stabili reguli de dezvoltare urbană. Nemaiavând consilii locale, se desfIinţează PUZ-uri de toate felurile de la sectoare”, a spus Vasile Gherasim, fostul primar al Sectorului 1, iniţiatorul proiectului „Legii Capitalei”.

Chiliman: „Guvernul pregăteşte
asumarea răspunderii pe Legea Capitalei”
Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, a declarat ieri că are un document trimis de către PDL Bucureşti către Ministerul Administraţiei şi Internelor, care demonstrează că Guvernul urmează să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului pe Legea Capitalei. „Le e frică şi de dezbaterea parlamentară”, a declarat Chiliman. Astăzi, consilierii generali se vor întruni în şedinţă de îndată pentru a discuta modificarea termenului referendumului pentru data de 26 iunie, precum şi schimbarea întrebărilor de pe buletinele de vot.