Muzeul Ţăranului Român împlineşte 23 de ani de la refondare şi îşi lansează o aplicaţie pentru telefonul mobil

Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Capitală împlineşte, marţi, 23 de ani de la refondarea sa, moment marcat prin lansarea unei aplicaţii pentru mobil. Astfel persoanele interesate pot afla în timp real noutăţile şi calendarul de evenimente organizate de muzeul de la Şosea.

Marţi, 5 februarie 2013, Muzeul Naţional al Ţăranului Român împlineşte 23 de ani de la refondarea sa. Cu această ocazie, de la ora 18.00, Muzeul Ţăranului îşi invită fanii la Clubul Ţăranului să afle în timp real noutăţile şi calendarul de evenimente al instituţiei, folosind noua aplicaţie pentru telefonul mobil. De la ora 20.00, Vasile Dinu şi Taraful de la Marsa vor susţine un concert la care intrarea este liberă.

Aplicaţia este disponibilă iniţial doar pentru terminale mobile care folosesc sistemul de operare iOS şi poate fi descărcată gratuit din AppStore.

„Ideea pentru aplicaţia MNŢR a venit în mod natural - aveam deja o simpatie pentru Muzeul Ţăranului Român, pentru că MNŢR a devenit şi un hub cultural, ba chiar un loc de hangout. Este un muzeu care ţine pasul cu mediile noi. Pe lângă turul virtual al muzeului, aplicaţia MNŢR vine ca o completare a prezenţei Muzeului Naţional al Ţăranului Român în mediul digital“, declară Andrei Mihăilescu, Copywriter Draftfcb, agenţia care s-a ocupat de eveniment.

Din interfaţa aplicaţiei, personalizată cu motive tradiţionale româneşti, utilizatorii pot accesa două secţiuni principale: „Muzeu“ şi „Evenimente“. Prima secţiune conţine informaţii istorice, dar şi date utile precum adresa, programul sau preţul biletelor, iar secţiunea „Evenimente“ conţine un calendar mereu actualizat al proiecţiilor de filme, concertelor, lansărilor de carte şi altor evenimente găzduite de Muzeul Ţăranului.

De la artizanat, la digital

„«Lucrate manual, explorate digital» este ideea care surprinde esenţa campaniei dezvoltate pentru Muzeul Naţional al Ţăranului Român - un amestec între vechi şi nou care s-a materializat prin covoare tradiţionale cu modele care formează un QR Code cu link-ul către aplicaţie“, explică Claudiu Dobriţă, Creative Director Draftfcb.

Scanarea codului QR poate returna două variante de răspuns: pentru utilizatorii de iPhone, aceasta va deschide pagina noii aplicaţii MNŢR din AppStore (http://muzeultaranuluiroman/app), care poate fi descărcată şi instalată, în timp ce posesorii altor tipuri de smartphone vor putea accesa o pagină pentru mobil dedicată Muzeului Ţăranului.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român se înscrie în familia europeană a muzeelor de arte şi tradiţii populare. Este un muzeu naţional, patronat de Ministerul Culturii. Posesorul unor colecţii de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o clădire-monument istoric, în stil neo-românesc, practică o muzeografie cu totul aparte, care i-a prilejuit în anul 1996 onoarea atribuirii trofeului EMYA - European Museum of the Year Award. Stilul original de expunere se prelungeşte şi în publicaţiile muzeului, în acţiunile de tip Muzeul Misionar, Şcoala Satului sau în evenimente precum vernisaje, concerte, conferinţe, lecturi.

O istorie a tradiţiei româneşti

În 1906 a fost fondat Muzeul de Artă Naţională, pornind de la colecţiile existente în Muzeul Naţional de Antichităţi (înfiinţat în 1864). Primul director, până în 1948, a fost Alexandru Tzigara-Samurcaş, doctor în istoria artei şi filozofie, care a îmbogăţit în mod substanţial colecţiile muzeului. Şase ani mai târziu, în 1912, s-a pus piatra de temelie la noua clădire a Muzeului de la Şosea. Al. Tzigara – Samurcaş alege stilul de arhitectură neoromânesc. Construirea clădirii, proiectată, iniţial, de Nicolae Ghica – Budeşti, apoi, de Grigore Ionescu, va dura câteva decenii.

Muzeul de Artă Naţională se reorganizează în 1948 în Muzeul Naţional de Artă şi Arheologie şi devine, apoi, Muzeul de Artă Populară al R.P.R.

În 1953, colecţiile sunt mutate în Palatul Ştirbei de pe Calea Victoriei, iar în clădirea vechiului muzeu se instalează Muzeul V.I. Lenin – I.V. Stalin.Câţiva ani mai târziu, în 1965, Muzeul devine Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România, fiind condus, în continuare, de Tancred Bănăţeanu. În timpul mandatului acestuia, colecţiile Muzeului se triplează. În 1978 este unificat cu Muzeul Satului, Muzeul de Artă Populară este, practic, desfiinţat.

Abia după Revoluţie, în 1990 se naşte Muzeul Ţăranului Român. Colecţiile Muzeului se întorc în clădirea ce le-a fost destinată. Primul director, până în anul 2000, este pictorul Horia Bernea.
La şase ani de la refondare, Muzeul primeşte premiul „Muzeul European al Anului”, iar în 2007 instituţia devine Muzeul Naţional al Ţăranului Român.