Monetăria Statului îi cere daune morale unei foste angajate acuzate de comportament „rebel“ şi „neobedient“
0Regia Autonomă Monetăriei Statului a dat-o în judecată pe o fostă angajată, cu care se află în proces pentru anularea deciziei de concediere, cerând daune morale de 80.000 de lei. În primă instanţă, cererea pentru daune morale fost respinsă, sentinţa fiind atacată cu apel.
O fostă angajată a Monetăriei Statului, aflată în proces cu instituţia pentru anularea deciziei de concediere (în primă instanţă a pierdut) a fost dată în judecată, într-un proces distinct, pentru a fi obligată să îi achite instituţiei care a concediat-o suma de 80.000 de lei.
Femeia a fost angajată la Monetăria Statului în 2017, pe postul de auditor intern. După ce a ajuns în conflict cu conducerea instituţiei, auditoarea a fost sancţionată disciplinar de mai multe ori. Una dintre sancţiuni (avertisment scris) i-a fost aplicată angajatei pentru că a plecat mai devreme de la lucru şi nu a păstrat distanţa de un metru faţă de colegi. Sancţiunea a fost anulată, însă, în instanţă, judecătorii arătând că faptele nu sunt probate.
O sancţiune de reducere a salariului cu cinci la sută pentru o lună, pentru nerespectarea unor proceduri interene referitoare la înregistrarea documentelor la cancelaria directorului general, a fost, însă, menţinută în instanţă.
Concediată pentru direcţionarea unor emailuri pe adresa personală
În octombrie 2020, auditoarei i-a fost aplicată, însă, cea mai dură sancţiune disciplinară, desfacerea contractului de muncă. Angajatei Monetăriei Statului i s-a reproşat că şi-a trimis 14 email-uri de pe adresa de serviciu pe adresa personală. Monetăria Statului a arătat că „emailurile aveau ca subiect informaţii sensibile şi sub nicio formă nu trebuiau transmise în exteriorul regiei”.
Decizia de concediere a fost contestată în instanţă. Tribunalul Bucureşti a menţinut, însă, decizia de concediere arătând că „abaterea pentru care a fost sancţionată prezintă o gravitate deosebită având în vedere pericolul expunerii pârâtei la riscuri majore în ce priveşte securitatea informaţională întrucât nu se cunoaşte scopul utilizării informaţiilor transmise, regia pârâtă nemaiavând niciun control în ce priveşte distribuirea ulterioară a acestora către terţe persoane”.
Tribunalul Bucureşti a mai reţinut, citând o notă a şefului direct al angajatei, că „aceasta are comportament/atitudine conflictuală, atât cu salariaţii din cadrul compartimentului, cât şi cu salariaţii din compartimentele auditate, comportament nedemn pentru funcţia pe care o ocupă”. De asemenea, judecătorul a mai reţinut că auditoarea „are atitudine de insubordonare faţă de şeful ierarhic superior, ignorând dispoziţiile communicate”.
Sentinţa Tribunalului Bucureşti privind menţinerea deciziei de concediere a fost atacată cu apel, procesul fiind pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
Monetăria Statului cere daune morale
Regia Autonomă Monetăria Statului nu se mulţumeşte cu concedierea auditoarei. Printr-un proces separat, deschis la Judecătoria Sectorului 4, Monetăria Statului a dat-o în judecată pe auditoarea concediată cerându-i daune morale de 80.000 de lei pentru „prejudiciului de imagine adus instituţiei statului prin acţiunile defăimătoare, sicanatorii si calomnioase săvârşite în mod repetat şi cu rea voinţă”.
Acuzată de „neobedienţă”
„Fosta angajată a avut mereu o atitudine recalcitrantă la adresa colegilor săi sau a superiorilor, care s-a manifestat fie printr-un comportament rebel, neobedient sau sfidător al normelor impuse de angajator, fie prin diverse acţiuni sicanatorii manifestate sub forma de sesizări la diverse autorităţi publice de control, fie chiar prin încălcarea gravă a normelor de conduită la serviciu, în sensul nerespectării regulamentelor interne, periclitând astfel siguranţa informaţiilor confidenţiale ale Regiei”, a arătat Monetăria Statului în procesul de la Judecătoria Sectorului 4.
Apărarea „rebelei”
În procesul de la Judecătoria Sectorului 4, angajata dată afară s-a apărat susţinând că încă din 2019 împotriva sa a fost „demarat un amplu proces de fabricare a unor dosare de natură disciplinară, având ca obiectiv final destituirea din funcţie”.
Femeia a mai arătat că „la începutul anului 2020, directorul general al RA Monetăria Statului a dispus unor angajaţi să accelereze demersurile în vederea înlăturării sale din funcţia deţinută (auditor intern), aceste demersuri fiind planificate în detaliu”.
Auditoarea a mai arătat că nu a avut niciodată „atitudine recalcitrantă la adresa colegilor sau a superiorilor" sau „un comportament rebel, neobedient sau sfidător". „Simpla menţionare generică a acestor presupuse fapte este insuficientă, acestea necesitând a fi descrise în concret si anume trebuie menţionata clar data săvârşirii lor si a faptelor exacte săvârşite”, s-a mai apărat femeia dată în judecată.
Cererea Monetăriei a fost respinsă
Judecătoria Sectorului 4 a respins cererea de acordare a daunelor morale formulată de Monetăria Statului, arătând că „chiar dacă unele din faptele pârâtei ar putea produce un prejudiciu reclamantei, aceasta (n.r. Monetăria Statului) avea sarcina probei şi trebuia să demonstreze care a fost acel prejudiciu de imagine efectiv suferit, cum a fost afectată imaginea acesteia şi care au fost conecinţele de ordin negativ suferite de pârâtă prin faptele pe care reclamanta le-a enumerat în cerere”.
„Reclamanta a justificat, în cererea de chemare în judecată, prejudiciul raportat la faptul că pârâta nu şi-a onorat obligaţiile de muncă şi deontologice şi prin acţiunea sa a determinat-o să piardă timp şi bani cu procese greoaie.
Or, pentru eventuala nerespectarea obligaţiilor de muncă şi deontologice, pârâta poate răspunde desciplinar, nefiind dovedit un prejudiciu de imagine îm condiţiile arătate, iar costurile unor procese pe rolul instanţelor se poate recupera pe calea cheltuielilor de judecată.
Prin urmare nu se poate vorbi de un prejudiciul moral cât timp nu a fost afectat prestigiului, imaginea si buna reputaţie a reclamantei”, se mai arată în sentinţa Judecătoriei Sectorului 4, care a fost atacată cu apel.