MARI DEZASTRE

În luna februarie, ați citit mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

-Bucureştiul acoperit de troiene de 5 metri în iarna lui '54. În dimineaţa zilei de 3 feburarie 1954, bucureştenii s-au trezit prizonieri în propriile case. „Geamurile erau albe. Am încercat să ieşim, dar nu s-au deschis nici ferestrele, nici uşile!”, era descris începutul „Marelui viscol”.

-Despre bombardamentele din ’44: mii de morţi şi sute de clădiri făcute praf. Marţi, 4 aprilie 1944, ora 13.45. Alarmele încep să răsune în întreg Bucureştiul. Oamenii nu le-au luat prea în serios, crezând că au de-a face cu încă un exerciţiu de alarmare. Mulţi bucureşteni n-au mai ajuns la adăposturile antiaeriene, îngroşând nevinovaţi rândurile morţilor.

-Cum a ars un sfert din Capitală. Un copil neascultător, care a tras cu pistolul înspre o grămadă de fân, a cauzat cel mai dezastruos incendiu produs în vremurile moderne în Bucureşti.

-Ultima mare revărsare a Dâmboviţei: Bucureştiul, acoperit cu apă de trei metri! Numărul celor rămaşi fără case şi „sub biciul foamei” a fost atât de mare, încât domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decis să înceapă canalizarea Dâmboviţei.

-Ciuma lui Caragea "secera" 300 de bucureşteni pe zi. Vezi unde erau îngropaţi ciumaţii! Epidemia dintre anii 1812 şi 1813 a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea (foto) şi a decimat, în următoarele luni, jumătate din locuitorii orașului.

-Pǎţaniile boierului Perticari, primul bucureştean pedepsit pentru spiritism. Când deja spiritismul era mult mai răspândit, îl regăsim pe Bogdan Petriceicu Hasdeu drept unul dintre cei mai fervenţi practicanţi.

-Bătuţi cu toiegele peste tălpi pentru că au bârfit şi au minţit! Li se tăiau mâinile, erau trimişi la ocnă ori la mănăstire sau erau condamnaţi la moarte.