Ilie Năstase, suporterul crucii-mamut din centrul Bucureştiului: „Eu aş face-o să se vadă de la aeroport“

Proiectul crucii înalte de 25 de metri din Piaţa Universităţii, care a stârnit revolta mai multor lideri ai societăţii civile, a fost dezbătut pe larg la Adevărul Live.

Propunerea legislativă a senatorului Sorin Ilieşiu care prevede ridicarea unei cruci-gigant în rondul din Piaţa Universităţii a fost adoptată recent în plenul Senatului. Iniţiativa legislativă a stârnit o mulţime de controverse şi, pe lângă arhitecţii nemulţumiţi de ridicarea unui asemenea monument, există şi o mulţime de reprezentanţi ai de ONG-uri care s-au declarat contrariaţi de cheltuirea banului public şi de înfăţişarea pe care ar putea s-o aibă monumentul.

Becuri aprinse non stop

În proiectul propus de senatorul Ilieşiu, se menţionează faptul că „Monumentul naţional al victimelor totalitarismului comunist“ va fi amplasat în intersecţia din Piaţa Universităţii din Capitală unde, în acest moment, se mai găseşte o cruce de beton cu o înălţime de circa doi metri. Monumentul gândit de senator va avea dimensiuni impresionante, măsurând în jur de 25 de metri, aproximativ cât un bloc cu şapte-opt etaje. De asemenea, enorma cruce va fi realizată din oţel, fiind iluminată continuu cu ajutorul unor instalaţii similare celor de pe celebra cruce amplasată pe Caraiman.

„Este un proiect de lege pe care poporul român îl aşteaptă de 26 de ani. M-am inspirat de la crucea de pe Caraiman, pe mine chiar m-a impresionat. Este un fel de carte neagră a totalitarismului comunist din România, un inventar al capetelor de acuzare“, a mai precizat Ilieşiu.

Totodată, senatorul PSD a explicat că, din primele estimări, se pare că monumentul va costa în jur de 200.000 de euro, bani asiguraţi de la bugetul de stat, şi că proiectul iniţiat este susţinut total de premierul Victor Ponta.

Referendum local

În replică, arhitectul Crişan Atansiu a declarat că proiectul este „de-a dreptul groaznic“ şi că, înainte să facă altfel de propuneri, senatorii ar trebui să se consulte cu echipe competente de arhitecţi şi peisagişti.

Senatorul Sorin Ilieşiu, despre crucea înaltă de 25 de metri din Piaţa Universităţii 

 „Din punct de vedere profesional, monumentele dintr-un oraş, iniţiativa şi amplasarea lor trebuie să urmeze o cale profesionistă, un drum logic. În cazul de faţă s-a pornit tocmai invers, monumentele nu pot fi promovate după bunul plac, deoarce nu sunt private, ci publice, atât din punct de vedere al impactului, cât şi din punct de vedere al banilor cheltuiţi. A încerca o replică a Crucii de pe Caraiman e un pic de lipsă de discernământ, nu orice obiect se poate reproduce oriunde“, susţine arhitectul.

Şi nu este singurul care contestă proiectul senatorului. Recent, reprezentanţii a nouă organizaţii non-guvernamentale au trimis o scrisoare deschisă în care susţin că monumentul nu este deloc potrivit pentru această zonă şi că nu ar face altceva decât să-i încurce pe şoferii care tranzitează intersecţia.

Senatorul Ilie Năstase a intrat şi el în direct la „Adevărul Live“ şi a declarat că, dacă ar putea, ar face această cruce suficient de mare încât să se vadă de la aeroport. De asemenea, fostul tenismen susţine că nu e normal ca acest proiect să fie contestat. 

„Nu mi se pare controversat deloc. Toţi ar trebui să fim de acord. Cu cât mai înaltă cu atât mai bine, cu cât mai multe lumini cu atât mai bine (...) Crucea trebuie făcută cât să se vadă de la aeroport, eu aşa as face-o“, a declarat Ilie Năstase. 

Abia după ce a simţit amploarea discuţiilor în jurul monumentului, senatorul Sorin Ilieşiu a anunţat că va cere Consiliului General al Muncipiului Bucureşti organizarea unui referendum local, pentru a avea o imagine foarte clară asupra a ceea ce-şi doresc bucureştenii.

Raport de sute de pagini

Pe lângă crucea propusă, senatorul a mai avut câteva idei care au stârnit controverse: realizarea unui Muzeu Naţional al Totalitarismului Comunist, care ar urma să fie înfiinţat în primul trimestru al anului viitor, şi întocmirea unui raport pentru condamnarea totalitarismului comunist. De asemenea, în manualele şcolare de istorie tipărite după realizarea raportului ar urma să fie introduse câteva pagini în care să se vorbească despre conţinutul acestui raport. „Eu propun ca elevii să înveţe în mod obligatoriu ce a însemnat totalitarismul comunist în România, iar acest lucru a fost dorit de societatea civilă aproape din 1990 încoace, toţi liderii societăţii civile au vrut ca copiii lor să înveţe la şcoală adevărul despre comunism“, a mai spus Ilieşiu.

Trei monumente controversate ale Bucureştiului

În Bucureşti sunt mai multe creaţii cu pretenţii artistice care au stârnit controverse uriaşe. Un exemplu, este monumentul amplasat în Piaţa Revoluţiei. De-a lungul timpului, acesta a primit numeroase porecle, printre care „cartof“, „creier“, „ţeapă“ sau suliţă. De fapt, spune chiar cel care l-a gândit, este un monument dedicat celor care au pierit în timpul Revoluţiei din 1989. La câţiva paşi de monumentul controversat semnat de Alexandru Ghilduş se găseşte un altul la fel de puţin înţeles. 

În parcul de lângă Biserica Kretzulescu se află o statuie dedicată tot evenimentelor din 1989, semnificaţie greu de descifrat de către privitori. „Nu ne dăm seama ce este, nişte crengi de copaci, mâini, macaroane. Nu prea înţelegem“, susţine o femeie care trece pe lângă monument.

Un alt monument extrem de controversat se va odihni în locul statuii lui Lenin, în faţa Casei Presei Libere. Monumentul dedicat luptei anticomuniste este o lucrare alcătuită din trei aripi stilizate cu o structură dantelată de oţel inoxidabil care are o înălţime de aproximativ 24 de metri şi o greutate de peste 100 de tone. Conform conceptului dat de Buculei, fiecare aripă este alcătuită din nouă pene cu dimensiuni diferite prinse cu nervuri, fiecare aripă având la bază câte un butuc care urmează să se prindă pe soclul înclinat pe care va sta monumentul. „Este victoria vieţii asupra morţii, lucrarea fiind făcută din simboluri“, a spus Mihai Buculei. Lucrarea se ridică la circa 2 milioane de euro.