FOTOGALERIE "Am contemplat ştiuca la muzeu!" O vizită la Muzeul Antipa, la un an după reinventare

„Operaţiunea Monstrul” aş putea să numesc vizita la Muzeul Naţional de Ştiinţe Naturale „Grigore Antipa”, la peste un an de la redeschidere. Cu celebra replică a lui Toma Caragiu în gând am vrut să revăd pe îndelete exponatele.

De ce am revenit la „Antipa”? Nu cu un scop anume, ci mai degrabă ca să „spionez” cum mai stau lucrurile pe acolo. De vizitatori nu duc lipsă, în fiecare săptămână există grupuri de vizitatori care solicită ghid. Programările se fac din timp.

Din Deltă în stepă...

La un an si două luni de la relansare, muzeul are, pe lângă casă nouă, şi site nou (lansat la împlinirea vârstei de 104 ani a casei muzeale). Dar ce atrage şi mai mult sunt activităţile, atelierele de joacă şi cursurile pentru copii pe care le organizează periodic.



Revenind la conţinutul muzeului, e distractiv să te plimbi din Deltă în stepă, să treci prin lăstărişul de pădure, prin pădurea de deal şi să ajungi în emisfera nordică sau să studiezi colecţia de sturioni a lui Grigore Antipa, dar şi camera-stup cu insecte, de la cei mai înfricoşători la cei mai mari fluturi.



Dioramele cu atacul lupilor asupra cerbului carpatin sau leşurile care sunt devorate de vulturi sunt atât de bine construite încât ai impresia că sunt vii, te înfioară.

Mediul în care trăiesc animalele este respectat întocmai, atât cel marin, cât şi cel de uscat. Am căutat neapărat peştii, mai ales ştiuca de care vorbea Toma Caragiu în celebrul film al lui Manole Marcus.

Vietăţile sechestrate în diorame

„Dar şi brontozaurii, dinozaurii... etc”. Nu râdeţi! E treabă serioasă, specii de peşti din Deltă au început să dispară din cauza braconajului, aşa că... „decât” la muzeu le veţi mai vedea. Ce animale mi-au atras atenţia? Pârşul şi hamsterul de câmpie. Erau cei mai cool. Mi-au căzut cu tronc. Rozătoarele erau cele mai simpatice vietăţi „sechestrate” în diorame.



Mici, aproape că le treci cu vederea. Privitorii făceau glume pe seama lor, trebuie să-i vedeţi. Sunt „imortalizaţi” în acţiune, când atacau.

Dar dacă e să vă speriaţi cu adevărat, pielea unui anaconda din Brazilia de 6,30 metri şi a unui piton din Africa de 3,75 de metri sunt aşezate în diorame cât sunt de lungi. Să nu uit de scheletul de balenă cu aripioare sau de pisica de mare. Borcanele cu cadavre în formol sunt de nerecomandat celor cu fobii sau, din contră, de recomandat curioşilor.

Pipa şi călimara lui Antipa

Deinotherium gigantissimum (animal îngrozitor) este la piece de resistance. Unul dintre cele mai căutate programe pentru copii  este cel în care cei mici sunt lăsaţi peste noapte la muzeu să doarmă „la umbra” singurului schelet întreg din lume al acestei specii dispărute acum 2,5 milioane de ani.

În camera de la etaj în care se află mai multe dintre lucrurile personale ale lui Grigore Antipa, Cabinetul, veţi vedea biroul la care a lucrat  acesta, microscopul, fotografii, cărţi rare, pipa, călimara şi pana de scris. Crucişătorul Elisabeta, vasul la bordul căruia Antipa a condus prima expediţie ştiinţifică este reprezentat aici printr-o machetă.



Peştera artificială de 20 de metri lungime şi proiecţia sub cupolă a ploii de savană, dar şi strigătele elefanţilor, sunt cele mai impresionante puncte pe traseul de vizitare. Păcat că nu există băncuţe în aceste zone, pentru că aş fi zăbovit mai mult. Când am găsit în sfârşit o băncuţă-schelet, ca la un semnal, ne-am aşezat, eu şi prietenele mele. O găsiţi în sala de la parter, lângă scheletele de elefant.



O zi nu este de ajuns

Cu toate că muzeul nu este foarte mare, cele aproximativ trei ore de plimbare printre 2.000 de exponate te epuizează. Cam atât vă ia să treceţi prin toate sălile de la subsol, parter şi etaj I.

Dacă vă opriţi să urmăriţi filmele documentare care rulează pe diverse ecrane, nu o să vă ajungă o zi întreagă. Vă însoţesc pe traseu strigătele, ciripiturile sau trilurile diverselor păsări şi animale.

Fotografii nu aveţi voie să faceţi, decât după ce plătiţi taxa specială. Mi s-a repetat de către fiecare supraveghetor în parte, în fiecare sală. Noroc că aveam ecuson special, pentru presă. Nu uitaţi să vă opriţi la cafenea şi la magazinul de suvenire.

Muzeul este închis lunea, iar în restul zilelor săptămânii, poate fi vizitat în intervalul orar 10:00 – 20:00 (ultimul vizitator intră la ora 19:00). Preţul unui bilet întreg este de 20 de lei. Elevii şi studenţii plătesc 5 lei, pe baza legitimaţiilor valabile, iar pensionarii 10 lei.