FOTO Povestea Mahalalei Flămânda, locul în care se adunau cerşetorii Mitropoliei în urmă cu sute de ani
0Mahalalele Bucureştilor de altădată s-au creat, odinioară, acolo unde se construia o biserică sau o cârciumă. Cu drumuri nepietruite, oameni simpli care discutam problemele din comunitate şi femei care îşi petreceau toată ziua în bucătărie, în mijlocul Capitalei exista în urmă cu ani buni Mahalaua Flămânda, un loc care a mai păstrat fragmente din istoria scrisă în urmă cu multă vreme.
În inima Bucureştiului, unde astăzi încep să fie constuite vile de lux sau hoteluri, în urmă cu zeci, chiar sute de ani, exista una dintre cele mai interesante mahalele ale oraşului: Flămânda. Actuala stradă Olimpului era altădată inima mahalalei Flămândă, iar la intrare pe actuala strădă se mai găseşte şi acum o clădire ce adăpostea o băcănie de pe vremea când strada se numea uliţă şi era buricul mahalalei. Cel care deţinea băcănia locuia într-o căsuţă lipită de locul în care îşi petrecea ziua de muncă.
Aici funcţiona în trecut băcănia FOTO Cristina Răduţă
O trăsură, evenimentul săptămânii
Cei care locuiau în mahala, povestesc reprezentanţii Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN), cei care organizează trasee culturale prin Capitală, erau puternic impresionaţi de orice trăsură care trece pe uliţele din mahala, iar în momentul în care zăreau un autoturism „aveau să discute o lună întreagă despre acest eveniment“.
Aşa arată strada Olimpului acum, principala uliţă a mahalalei FOTO Cristina Răduţă
În ceea ce priveşte imaginea de ansamblu a mahalalei, aceasta poate fi descrisă simplu: zgomot, câini care lătrau până la lăsarea serii, oameni care mişunau pe uliţe şi mult noroi.
Biserica Flămânda, 100 de telari
Pe strada Olimpului din inima Capitalei, astăzi se găseşte Biserica Flămânda, un fel de kilometru 0 pentru aşezarea din trecut. Prima dată, aici a fost construit un schit de lemn, după care a fost ridicată Biserica Flămânda, cea care se înalţă în prezent pe strada Olimpului.
„Biserica a fost construită cu spijinul lui Alexandru Moruzzi, pentru că cei din comunitate nu aveau bani să îşi construiască o biserică. A dat 100 de telari pentru ridicarea ei“, explică reprezentanţii ARCEN.
Ridicarea lăcaşului de cult a întâmpinat numeroase greutăţi, iar biserica a început să fie ridicată în piatră în anul 1782, urmând ca lucrările să se finalizeze abia în anul 1800. La biserica din mahala se adunau şi cerşetorii care încercau să supravieţuiască întinzând mâna pe Dealul Mitropoliei.
Numele mahalalei nu se ştie exact de unde provine, după cum spun cei de la ARCEN. Unii sunt de părere că aici veneau oamenii săraci care cerşeau pe Dealul Mitopoliei pentru a beneficia de o porţie de mâncare, în timp ce alţii susţin că numele vine de la situaţia financiară precară a lăcaşului de cult.
Pe aceeaşi temă: