FOTO Cum a ajuns Calea Victoriei din cel mai urât mirositor şi murdar loc din Bucureşti zona de promenadă a celor mai înstăriţi boieri
0Calea Victoriei este una dintre cele mai cunoscute artere ale Bucureştiului, care a reuşit să îşi păstreze de-a lungul vremii notorietatea. Deşi astăzi este una dintre cele mai îngrijite străzi din Bucureşti, în trecut era cel mai urât mirositor loc al oraşului. „Adevărul“ vă prezintă povestea neştiută din spatele Căii Victoriei.
Artera a început să capete contur în anul 1692, în timpul lui Constantin Brâncoveanu, şi purta numele de Podul Mogoşoaiei. Deşi astăzi este una dintre cele mai îngrijite străzi ale Bucureştiului, în urmă cu sute de ani era un loc în care miroase extrem de urât.
„A fost construită cu nişte bârne lungi şi groase. De aici şi numele de Podul Mogoşoaiei. Pentru ca apa adunată în jurul străzii să se scurgă, oamenii făcuseră nişte şanţuri de o parte şi de alta a străzii. Acolo se strângeau gunoaie şi apă. Era un miros îngrozitor“, explică istoricul Dan Falcan.
Calea Victoriei, cel mai cunoscut loc al Bucureştiului
În perioada interbelică, Calea Victoriei a devenit cartierul general al modei, la fiecare pas existând ateliere ale croitorilor iscusiţi, dar şi oameni dornici să dea comandă de o ţinută creată exact pe gustul şi buzunarul fiecăruia.
Atmosfera de pe Calea Victoriei în Bucureştiul din vremurile trecute poate fi descrisă simplu: aglomeraţie, eleganţă şi interes. Bucureştenii ieşeau în număr impresionant, zilnic, să se plimbe pe cea mai cunoscută arteră din oraş. Aici se găseaua numeroase cafenele, hanuri şi cofetării, iar oamenii erau încântaţi de oferta celebrei artere.
Calea Victoriei era mereu aglomerată FOTO PMB
Într-o prezentare făcută de reprezentanţii Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN) se precizează faptul că bucureştenenii ieşeau de două ori pe zi să se plimbe pe Calea Victoriei. De asemenea, artera este descrisă ca fiind „vie ca praful de puşcă“, pe străzi întâlnindu-se oameni cu poveşti de tot felul.