Cum arată astăzi Uzina RATB, locul în care s-au fabricat de-a lungul vremii 600 de tramvaie. Directorul regiei: „Acum putem să fabricăm doar trei pe an“
0Ani de-a rândul, în uzina RATB aflată în centrul Bucureştiului, au fost reparate, modernizate şi realizate o mulţime de tramvaie şi troleibuze. Acum, reprezentanţii regiei susţin că uzina este subfinanţată şi că funcţionează la o capacitate minim din pricina lipsei banilor.
În anul 1909, în perimetrul în care astăzi îşi desfăşoară activitatea Uzina de Reparaţii „Atelierele Centrale” (URAC) din cadrul Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), lua fiinţă Societatea de Tramvaie Bucureşti (STB). La început, această societate utiliza pentru transportul călătorilor tramvaie fabricate în afara graniţelor ţării. Odată cu dezvoltarea reţelei de transport feroviar de suprafaţă în Bucureşti, în interiorul uzinei au început activităţile de modernizare a parcului aflat deja în exploatare, construcţie de vagoane-remorcă şi chiar asamblare de vagoane motoare.
„În perioada de început a transportului în comun, în Bucureşti existau tramvaie trase de cai. Aici, în interiorul uzinei, erau grajdurile în care se odihneau caii care trăgeau tramvaile“, explică reprezentanţii uzinei.
600 de tramvaie
După cel de-al Doilea Război Mondial, STB devine ITB şi activitatea de fabricaţie a vagoanelor de tramvai de toate tipurile se dezvoltă. Astfel, îşi amintesc reprezentanţii RATB, până în anii ’90 din uzina situată în mijlocul Bucureştiului au ieşit 600 de tramvaie. Dintre acestea, 175 de tramvaie au ajuns pe străzile din alte mari oraşe ale ţării, precum Constanţa, Iaşi sau Braşov. Celelalte au intrat în circulaţie pe străzile Bucureştiului. În 1930, uzina era una dintre cele mai moderne din Europa. În 1971, din uzină ieşea primul tramvai 100% românesc compus din trei corpuri.
După adoptarea unei strategii prin care se urmăreau achiziţia de autobuze şi troleibuze noi şi modernizarea parcului de tramvaie, în anul 1990, ITB se transformă în RATB.
Cum arată astăzi uzina
În acest moment, uzina RATB se luptă să supravieţuiască şi, spune viceprimarul Capitalei Cornel Pieptea, principalul motiv este subfinanţarea. Directorul actual al RATB susţine că din banii pe care îi are uzina anul acesta îşi permite doar să fabrice trei tramvaie şi să modernize alte trei, deşi o mulţime de mijloace de transport în comun zac avariate în depourile regiei. „În condiţii normale, dacă am avea tot ce ne trebuie, am putea să fabricăm în jur de 16, 18 tramvaie aici“, a precizat Vicenţiu Daniel Antonescu, directorul RATB.
Astăzi, în incinta uzinei se află o sală de reparaţii în care sunt recondiţionate şi modernizate, în special, tramvaiele. Teoretic, durata de viaţă a unui tramvai este de 15 ani, dar printr-o recondiţionare corectă aceasta poate fi prelungită cu alţi 11 ani.
O altă încăpere a uzinei este destinată fabricării de noi tramvaie. Aici, materialele brute trec prin fel de fel de procese şi utilaje, după care echipe întregi de muncitori din uzină lucrează la punerea acestora cap la cap. După ce viitorul tramvai începe să capete formă, acesta este trimis către vopsitorie. În medie, realizarea unui tramvai durează cam două luni şi jumătate. De asemenea, în uzina RATB există şi o zonă special amenjată pentru fabricarea pieselor din fibră de sticlă.
Marea problemă a uzinei în acest moment este subfinanţarea, după cum declară reprezentanţii RATB. Din lipsa fondurilor, uzina produce tramvaie cât să fie numărate pe degetele de la o mână, iar modernizările şi reabilitările mijloacelor de transport în comun se realizează cu întârzieri mari.