Ce presupune starea de alertă din Sectorul 1. Prefectul Capitalei: „Asupra populaţiei nu va avea niciun fel de impact sub aspectul restricţiilor”

Prefectul Capitalei a declarat că starea de alertă din Sectorul 1 nu se referă la o ameninţare pentru sănătatea populaţiei, ci la nefuncţionarea unui serviciu public. În niciun caz nu va fi reziliat contractul cu Romprest, compania este parte din soluţie, spune prefectul. Concret, o altă firmă va fi angajată, alături de Romprest, pentru a rezolva problema gunoaielor din Sectorul 1al Capitalei.

„Sunt cele trei soluţii pe care le-am specificat. 1. Creşterea capacităţii de răspuns - şi asta presupune o altă firmă care să  poată să ajute (n.r. - Romprest). 2. Creşterea rezilienţei - şi asta înseamnă un plan bine pus la punct pe care Primăria Sectorului 1 să îl poată prezenta rapid pentru ca pe termen mediu să nu mai ajungem din nou în această situaţie. 3. Disciplinarea agenţilor economici şi a cetăţenilor care aruncă în mod necontrolat deşeuri pe stradă - şi asta înseamnă controale mai multe şi întărirea capacităţii Poliţiei Locale, ajutor din partea Poliţiei naţionale, în aşa fel încât să nu mai vedem pe nimeni aruncând gunoi pe stradă. Cu siguranţă vor fi amenzi în perioada următore, cu sigutanţă vor fi controalela agenţii economici pentru a vedea dacă capacităţile pe care sunt încheiate contractele corespund realităţii, pentru că există semnale că sunt încheiate pe capacităţi mai mici, iar diferenţa o găsim pe stradă”, a declarat prefectul Capitalei.

2.600 de tone de deşeuri ar fi pe străzile  Sectorului 1, conform unei analize de acum 2 zile.

„Asupra populaţiei (starea de alertă - n.r.) nu are niciun fel de impact sub aspectul instituirii unor măsuri sau restricţii. Populaţia nu va avea absolut nimic de suferit. Vorbim de populaţia care respectă legislaţia cu privire la gestionarea deşeurilor. Cei care nu o respectă vor fi amendaţi”, a mai declarat Alin Stoica.

Ce spune legea cu privire la instituirea stării de alertă

Articolul 53 din Constitiţia României reglementează situaţiile în care exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns:

(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratica. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Conform legislaţiei, starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii.

Ce presupune starea de alertă:

• Starea de alertă se declară la nivel local, judeţean sau naţional, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situaţie de urgenţă, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
• Starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menţinerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
• Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menţinerea unui răspuns amplificat.

Ce măsuri pot fi luate de autorităţi pe perioada stării de alertă

Măsurile pentru creşterea capacităţii de răspuns sunt:

• achiziţionarea bunurilor şi serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situaţiei de urgenţă pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă;
• suplimentarea, prin redistribuirea către zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor şi dispozitivelor necesare acţiunilor de răspuns;
• detaşarea pe teritoriul naţional, în zonele afectate, a personalului care deţine competenţele adecvate gestionării situaţiei de urgenţă, cu consimţământ;
• coordonarea operaţională a unor servicii publice;
• adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activităţii serviciilor de asistenţă socială;
• permanentizarea activităţii unor centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară.